O splendidă versiune a celui mai popular concert pentru pian al literaturii ruse –  Concertul nr. 1 în si bemol minor op.23  – şi o promiţătoare abordare a penultimei simfonii  a lui Piotr Ilici Ceaikovski, constituie marile atracţii ale primului concert al Toamnei Muzicale Arădene, prefaţat de o creaţie semnată de dirijorul invitat, Giuseppe Carannante.

Scorci sinfonici, o partitură destinat ansamblului mare orchestral, completează oferta serii simfonice de joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 19.00,  din Sala  Cercului Militar (B-dul Decebal nr. 19), a cărei tematică principală rămâne creaţia ceaikovskiană.

Prezent pentru a doua oară pe podiumul de concerte al Aradului, pianistul Fabrizio Soprano este interpretul care se confruntă cu virtuozitatea compoziţională a partiturii lui Ceaikovski, cea care justifică ecoul extraordinar, pe care romanticul concert pentru pian l-a  avut  de-a lungul celor 140 de ani de carieră.

Capitolul simfonic este reprezentat de cea de a doua dintre simfoniile mature ale compozitorului,  cea de a V-a  în mi minor op.64,  care oferă în perimetrul slav o continuare a simfonismului postbeethovenian. Forţa acestei senzaţionale construcţii muzical-filosofice este detectabilă pe tot parcursul celor patru părţi, considerabile fiind metamorfozările în planul substanţei muzicale, al culorilor şi luminozităţii sau al paletei emoţionale.

Dirijor, compozitor şi clarinetist, Giuseppe Carannante a obţinut diplome de specialitate în domeniile clarinet, muzică corală şi dirijat coral, orchestraţie pentru orchestră de suflători, dirijat  orchestral, compoziţie  şi solistică.

S-a perfecţionat în dirijat orchestral sub îndrumarea lui P.Bellugi, iar ca instrumentist clarinetist, cu G. Garbarino la Accademia  Chigiana din Siena.

Dirijează numeroase orchestre simfonice şi de cameră în Italia şi peste hotare, precum Filarmonicile din Bacău, Arad, Botoşani, orchestra Teatrului liric Elena Teodorini  din Craiova, Opera Braşov, Opera Maghiară din Cluj, orchestra Operei din Kharkov (Ucraina), Orchestra de Stat din Ivano Frankivsk (Ucraina), Orchestra Naţională a Radioteleviziunii din Moldova, Praeludium Ensemble, Latina lirica, Camerata Romanica, orchestra de cameră din Zürich, orchestra de cameră din Kiev, orchestra de cameră din Key Largo.

Este invitat în mod regulat în Italia şi peste hotare pentru spectacole de opere lirice italiene, precum Traviata, Rigoletto, Trubadurul, Cavalleria Rusticana, Paiaţe, Bărbierul din Seviglia, Tosca, Madame Butterfly,  Boema  etc.

Şi-a inclus creaţiile sale componistice în programele unor importante instituţii de concert şi festivaluri. Elegia – pentru orchestră de coarde a fost interpretată în concertele Filarmonicilor din Arad, Bacău, Botoşani, Ivano Frankivsk (Ucraina), în timp ce ultimii ani i-au adus confirmarea altor partituri: Mirage – fantezia concertantă pentru violocel şi orchestră de coarde (2009), Natalia’s Concerto pentru orchestră de coarde (2011), Pavane pour Emerik (2013) şi Zena’s Song, ultima fiind prezentată şi aclamată în multe locaţii internaţionale.

Compoziţiile sale sunt publicate de editurile Bèrben, Santabarbara, Esarmonia, Vigormusic, Stampress.

Ca profesor de muzică de cameră a susţinut cursuri la festivalurile din Procida, Ischia şi Academia din Ivano Frankivsk, iar în prezent susţine cursuri de clarinet la Lieco musicale M. di Savoia di Napoli. În calitate de clarinetist a colaborat cu Orchestra del Teatro di San Carlo din Napoli şi cu Orchestra din Fiesole.

Este preşedintele Asociaţiei muzicale Symphonia Mundi, organizatoare de turnee concertistice pe teritoriul italian.

Născut la Napoli, Fabrizio Soprano a absolvit Conservatorul Santa Cecilia din Roma sub îndrumarea lui Aldo Tramma, iar apoi clasa de pian a maestrului Vincenzo Vitale, la Napoli.  A studiat ulterior la New York şi a participat la clasele de măiestrie ţinute în SUA de Emanuel Ax. A susţinut numeroase concerte în Italia şi peste hotare (Rusia, Anglia, Franţa, Germania, SUA, în locaţii importante precum Lincoln Center, Kennedy Center, Salle Gaveau, Palatul de Marmură (St. Petersburg), unde  s-a bucurat de aprecierile publicului şi ale criticii. În timpul şederii sale în America a stabilit numeroase contacte cu alte stiluri muzicale precum jazz-ul sau rock-ul, începând o colaborare cu nume mari ale scenelor internaţionale (Harry Connick Jr. Clemens Orth, Tony Bennet, Gato Barbieri). Alături de cariera clasică, pianistul continuă o explorare a noilor stiluri şi limbaje muzicale, ceea ce îl conduce la recitaluri monografice dedicate lui Cole Porter sau formaţiei Beatles, într-un balans continuu între clasic şi noul limbaj al muzicii de avangardă. Din 2005 este directorul de producţie la Amalfi Coast Music& Arts Festival, iar în 2009 a fost numit secretar artistic al Societăţii Liszt, departament italian al Societăţii Liszt din America. Cu ocazia bicentenarului Liszt a fost unul dintre pianiştii invitaţi de către Academia Santa Cecilia la Maratonul Liszt 2010-2011, în Parcul Muzicii din Roma. Recent, Fabrizio Soprano a colaborat cu Teatro San Carlo din Napoli ca asistent al dirijorului de cor, experienţă care i-a oferit posibilitatea să realizeze producţii muzicale cu solişti şi dirijori renumiţi (Renato Bruson, Alexander Anissimov, Maurizio Benini, Riccardo Muti).

Recomandările redacției