Dragobetele este protectorul dragostei. Totul despre sărbătoarea românească a iubirii

0
179

An de an, în data de 24 februarie, spiritualitatea populară celebrează o sărbătoare autohtonă, Dragobete. În tradiţia populară, Dra­gobetele este protectorul iubirii şi a bunei dispoziţii, find comparat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, mesagerul dragostei din mitologia greacă.
Dragobete, fiul Babei Dochia
Dragobetele era considerat fiul Babei Dochia, un bărbat foarte frumos şi iubăreţ, care se deosebeşte radical de Sfântul Valentin, dornic să-i căsătorească pe tinerii care se iubeau.
De Dragobete, tinerii se îmbrăcau în haine de sărbătoare
De Dragobete, fetele şi flăcăii se îmbrăcau în haine noi, de sărbătoare, ţesute în casă, în timpul anului. Când vremea era frumoasă, cu toţii porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi veselindu-se, anticipând apropierea primăverii.
Cine culegea mai multe flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase era norocos în dragoste. Dis-de- dimineaţă, în ziua de Dragobete, fetele şi nevestele tinere adunau zăpadă proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa obţinută, pentru a avea părul şi tenul strălucitoare.
Când era vreme urâtă, se pregătea o masă festivă
Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna în casa unui gospodar de frunte din comunitatea respectivă şi-l omagia pe zeul iubirii. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate special pentru Dragobetele sărbătorit.
Tinerii deveneau fraţi şi surori de cruce
Potrivit unei vechi tradiții, tinerii adunați în cete și grupurile de fete obişnuiau ca, în această zi, să-şi cresteze braţul în formă de cruce, după care suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, respectiv surori de cruce.
Dragobetele vine însoţit de zânele Dragostele
Oamenii respectau această zi întreru­pând orice muncă în gospodărie, împodo­bindu-şi casa ca să-l primească pe zeul iubirii, ca pe un oaspete de seamă. În ziua de Dragobete, acesta nu venea singur, ci era însoţit de zânele numite „Dragostele” care împlineau efectul vorbelor meşteşugite, prin care să-i cucerească pe tinerii singuri.
Sărbătoarea de Dragobete se mai numește Cap de primăvară
În tradiţia populară, sărbătoarea de Dra­gobete se mai numeşte şi Cap de primăvară, pentru că foarte multe obieiuri şi tradiţii specifice acestei sărbători populare anticipează venirea anotimpului îndrăgit.
Cine sărbătorește Dragobetele este ocolit de boli
Legenda spune că toţi localnicii care participau la petreceri în ziua de Dragobete erau ocoliţi de boli şi tot anul erau foarte sănătoşi. În tradiţia populară, gospodarii primeau în această zi binecuvântarea ce­rească a Zeului Iubirii, care era generos cu cei care-l sărbătoreau şi le oferea belşug în gospodărie.
Totodată, tot legenda Dragobetelui amintea că apa adunată de pe frunzele fragilor avea puteri magice. Dacă era adu­nată şi folosită de fetele nemăritate, acestea deveneau mai frumoase ca oricând şi atrăgeau privirile băieţilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.