Sute de credincioşi din vestul țării, dar şi din străinătate, au refăcut în Vinerea Mare, la Mănăstirea Hodoş Bodrog din judeţul Arad, Drumul Crucii, după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.
Credincioşii, împreună cu preoţii, păstrează, în fiecare an, tradiţia de a parcurge
Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoş Bodrog pentru că procesiunea se face după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, care organizează pelerinaje pe drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând 14 popasuri sau staţiuni, aşa cum a făcut Mântuitorul sub povara Crucii.
Drumul Crucii durează aproximativ trei ore, iar pelerinii au de parcurs aproximativ patru kilometri.
Printre cei care au străbătut, vineri, Drumul Crucii s-au aflat credincioși din județele Arad, Timiș, Hunedoara și Bihor.
După plecarea din mănăstire, credincioșii, în fruntea cărora s-a aflat arhimandritul Nestor Iovan, stareţul mănăstirii, şi un sobor de preoţi, diaconi şi călugări au facut un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice şi s-au spus rugăciuni.
Atât pericopele evanghelice, cât şi rugăciunile sunt foarte vechi şi adecvate acestui moment.
Procesiunea Drumul Crucii este îndătinată la Mănăstirea Hodoş-Bodrog de mai bine de un secol. Rânduiala, constând la început doar din meditaţii şi unele cântări s-a îmbogăţit pe parcurs.
În ultimii ani, în special începând din anul 2000, procesiunea se face pe drumul care leagă Mănăstirea de satul Bodrogul Nou, unde s-au amplasat 14 cruci.
La fiecare cruce se rosteşte o pericopă evanghelică, o rugăciune şi o cântare adecvată.
Cântările au fost luate din cărţile bisericeşti, mai cu seamă cele din Săptămâna Patimilor, iar rugăciunile potrivite fiecărui popas s-au luat din rânduieli de slujbe ale Bisericii Ortodoxe.
Meditaţiile, luate din brosura părintelui Ioan Hornea “Drumul Crucii”, au fost adaptate pentru a se potrivi cadrului actual al procesiunii.
La fiecare oprire în dreptul unei cruci, credincioşii retrăiesc calvarul lui Iisus pe Golgota.
La primul popas se vorbeşte despre Mântuitorul osândit la moarte, apoi, la cel de-al doilea despre Mântuitorul care îşi ridică crucea pe umeri, iar la cel de-al treilea Domnul Iisus cade sub povara crucii.
La al patrulea popas, Mântuitorul se întâlneşte cu sfânta sa maică, iar la cel de-a cincilea Simion Cirineul duce crucea lui Iisus.
La popasul al VI-lea se descrie mahrama Veronicăi, iar la popasul al VII-lea Iisus cade a doua oară. La popasul al optulea, femeile îl plâng pe Iisus, la popasul al nouălea Iisus cade a treia oară, iar la popasul al zecelea Mântuitorul este bătut, dezbrăcat şi adăpat cu oţet şi fiere.
La popasul al XI-lea se descrie răstignirea pe cruce, la cel de-a XII-lea suferinţa pe cruce. La popasul al XIII-lea se vorbeşte despre luarea de pe cruce, iar la popasul al XIV-lea se descrie punerea în mormânt.
Mănăstirea Hodoş Bodrog are o vechime de aproape un mileniu. Este primul lăcaş monahal ortodox, atestat documentar în anul 1177, într-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea.
Legenda spune că mănăstirea s-a construit pe locul în care, un taur, pe nume Hodos, a descoperit o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
