Echinocţiul de primăvară a avut loc sâmbătă, 20 martie, la ora 11:37. Acest fenomen este momentul în care ziua și noaptea sunt egale și marchează începutul primăverii astronomice. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea lor populară este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi”.
Explicația Echinocțiului de primăvară
Potrivit bzi.ro, primul echinocţiu se întâmplă atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera cerească sudică în cea nordică, iar a doua oară, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și treece din emisfera nordică în cea sudică. În funcție de emisfera în care suntem, aceste momente sunt Echinocțiul de primăvară sau de toamnă. Această expresie e derivată din două cuvinte latine – aequus (egal) și nox (noapte). Adică avem perioada nocturnă și cea diurnă egale pe parcursul acestei zile. Odată cu ziua la care se petrece echinocțiul de primăvară, care anul acesta a fost pe 20 martie, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă până pe data de 21 iunie, când se termină primăvara astronomică și avem Solstițiul de vară.
Ce superstiții există despre Echinocțiul de primăvară
Potrivit românia-europeană.eu în popor se consideră că în această zi începe noul an agrar, iar în Moldova și Oltenia copiii bat pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul.
Strămoşii daci celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii. Focuri se aprindeau pentru a arde obiecte și haine specifice iernii. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
Actualitate 14
Cursuri gratuite de „Școala Părinților” la Camera de Comerț Arad
citește mai mult »