Nu există bucurie mai mare pe această lume decât să-ți vezi copiii bine, sănătoși, ajunși mai sus decât tine din punct de vedere profesional. Este și cazul antrenorului emerit de judo, Mihai Telechi, care, marți, s-a trezit cu băieții la ușă. Ușa sălii CSȘ Gloria, acolo unde a muncit marea parte a vieții sale. Mai întâi ca discipol al maestrului Mihai Botez, iar apoi ca și descoperitor și șlefuitor de talente. Iar dragostea cu care a fost înconjurat azi de foștii săi elevi stă mărturie sudorii și de­dicației depusă pe tatami.

La 66 de ani, Mihai Telechi este un profesor norocos și din cale-afară de mândru. Mulți dintre elevii săi au ajuns sus de tot, în vârf, iar faptul că revin la origini cu plăcere pentru  a-și îmbrățișa părintele și a transmite noii generații de judoka arădeni din experiența și știința acu­mulată ani de-a rândul acasă sau în medii (și) mai profesioniste. Întâlnirea de suflet s-a organizat sub forma unei lecții deschise, cu meciuri amicale, demonstrative, între categorii și generații apropiate.

Într-adevăr, trebuie spus că nu mai puțin de trei generații au sunat clopoțelul pentru profesorul Telechi în plină vacanță. În vizită la rude, Claudiu Pușa, Teodor Pop, Diana Ciupe Pop, Alexandru Ciupe, Cosmin Lăzăreanu sau Florin Petrehele nu puteau sta departe și de familia judo-ului arădean. Pe lân­gă respectatul profesor, aici s-au întâlnit cu foști colegi și elevi, prieteni pe viață: Dorin Drîmbe, Lazăr Lo­ghin, Iosif Szylier, Remus Lazea, Amado Lazea, Victor Bălășoiu (șeful arbitrilor români de judo), Arcadie Mariași, Petrișor Ardelean, Dănuț Păcurariu, Vasile Mereanu, Mihai Kunszabo, Marius Boldor, Marcel Tuef sau Arpad Nagy.

Fostul președinte al FR Judo, la revederea cu rivalul de pe Mureș
Spre finalul lecției deschise a ajuns la fața locului și orădeanul Florin Lăscău, nimeni altul decât fos­tul președinte al Federației Române de Judo, fost campion mondial de seniori în anul 1991, când concura pentru Germania. La Arad îl avea un mare rival la titlurile naționale în Teodor Pop. „E o plăcere să revin la Gloria, aici s-a scris istorie între Arad și Oradea. Ne aducem aminte de săptămâni, luni întregi de antrenamente, plus cele de la Suceava, la Iași sau Bucu­rești. Aici s-au creat o grămadă de eroi, de modele de campioni. Acum, în a doua etapă a vieții, încercăm să ne reîntâlnim, să rememorăm ceea frumos a fost. Profesional, într-adevăr am un mic regret și acela că am luptat și câștigat titlul mondial pentru Germania. Dar asta numai pentru că am fost nevoit să plec din țară înainte de Revoluție și în 1991 am luptat pentru o altă țară. Dar, m-am căsătorit cu o româncă, m-am întors în România, am doi copii pe care îi cresc aici, acasă. Iar acum reprezint judoul românesc. Din această postură pot spune că nivelul la cadeți și juniori este promițător. În schimb, la seniori trebuie să tragem foarte tare, suntem un pic în urmă. Mai avem un an și jumătate până la Olimpiadă, cu un pic de efort, am putea ajunge acolo cu câțiva sportivi, poate chiar să țintim o medalie. Poate chiar printr-un sportiv de aici, de la Arad. Acum este prea devreme să spunem că Luca Kunszabo se va califica la Tokyo, este un proces de calificare de 2 ani de zile. Totul este în mâinile sale, este în cărți cum se spune”, ne-a mărturisit Lăscău.

Din sala CSȘ, mâna dreaptă a lui Marius Vizer la Federația Internațională de Judo
Marele rival al orădeanului, Teodor Pop, e actualmente Project Manager al Federației Internațio­nale de Judo, condusă de românul Marius Vizer. „E un lucru foarte important că toți cei care au activat sau au avut cândva ceva de spus pentru judoul din Arad au găsit timp să se întâlnească astăzi. E frumos și este în spiritul judo-ului, prietenia și respectul fac parte din valorile acestui sport. Mă bucur foarte mult să mă întâlnesc cu colegi, sportivi, prieteni și antrenori. E o coincidență că am putut să fug o zi la Arad și am venit cu mare plăcere aici. Nu mai departe de anul trecut am fost și cu treabă aici. Cupa Europeană de juniori s-a desfășurat oarecum în regim de urgență la Arad, normal locul desemnat era Clujul. Dar, faptul că Aradul a putut să organizeze competiția la un nivel atât de ridicat deschide posibilitatea ca și alte concursuri internaționale majore să ajungă în orașul nostru. Personal, îmi ofer tot sprijinul și pot intermedia dialogul între Federația Română de Judo și cea Internațională. Altfel, as­tăzi este foarte greu să ajungi la un nivel foarte înalt, asta v-o poate confirma prietenul meu, Claudiu Pușa, nimeni altul decât antrenorul echipei olimpice de senioare a Germaniei. El poate să facă o comparație între ce vede și ce știe. Din punctul meu de vedere, ca să ajungi în topul mondial trebuie să investești foarte mult. În primul rând din prisma efortului propriu, fiind nevoit să renunți foarte multe, noi știm asta ca foști sportivi. Din păcate, vedem că în ziua de astăzi foarte mulți sportivi talen­tați se pierd tocmai din această cauză și oricum trebuie susținuți ca să aibă o șansă la performanță. Despre nivelul la care sunt sportivii din Arad nu știu ce să vă spun, căci a trecut foarte mult timp de când nu am mai fost aici”, a menționat Pop, nimeni altul decât soțul Dianei Ciupe Pop, fostă campioană națională la judo și… baschet.

Arădeanul Pușa antrenează lotul olimpic de fete al Germaniei
Claudiu Pușa a devenit unul dintre cei mai importanți antrenori de judo la nivel mondial. De un an de zile, arădeanul conduce lotul olim­pic feminin al Germaniei. „Ne bucurăm să ne întâlnim, mai ales că nu venim atât de des acasă, iar una dintre casele noastre este și aici, în această sală. Suntem toți arădeni, plus un oas­pe­te de onoare de la Oradea, domnul Florin Lăscău. Ne întâlnim în toată lumea la turnee, dar ne simțim mai bine acasă. Altfel, din punctul meu de vedere, Ro­mânia are judoka, dar nu are sistem. Eu am plecat de la CȘS Gloria, profesorii noștri au fost foarte buni, dar trebuie înnoit permanent sistemul sau trebuie aduși antrenori tineri, foarte foarte motivați. Sistemul în Ro­mânia nu funcționează pe situa­ția actuală. În Germania sunt răspunzător de echipa olimpică de senioare. Acum activez la Koln, după ce în ultimii opt ani am fost la Leipzig, la echipa de junioare. Acum pregătesc echi­pa olimpică pentru Mondialele din Baku, cu direcția Olimpiada din 2020. Sistemul german func­ționează bine, deși se mai pot strânge niște șuruburi, se mai pot centra niște direcții. Dar, astăzi este despre respect și prietenie, despre oamenii de aici, la care câteodată mai apelez în momentele de cumpănă. Am trăit multe succese, emoții pozitive alături de domnul profesor Telechi. Am învățat multe de la el, mi-aș fi dorit ca fiul dânsului să fie antrenor în Germania, dar a hotărât altfel. Am avut alți sportivi de la Gloria, ducem mai departe în lume ce am învățat pe saltea cu domnul profesor Telechi”, spune Pușa, cel care s-a implicat cel mai mult în antrenamentul deschis de astăzi, fiind sorbit din priviri de tinerii sportivi de la CSȘ Gloria și CSM Arad.

Prezențe olimpice, medalii naționale și internaționale, o sală încărcată de istorie și amintiri
Alexandru Ciupe a fost uns demult maestru emerit al sportului. A re­pre­zentat Aradul și România la Jo­cu­rile Olimpice de la Barcelona (1992), unde a obținut un meritoriu loc 7 și Atlanta (1996). În plus, a fost triplu campion național de tineret. În această vară s-a întors acasă din Canada. „Tot timpul îi facem surprize profesorului Telechi. Nu contează ora și ziua, când venit, îl căutăm. Sunt mulți copii arădeni pe tatami, sper să ne urmeze. Ne-am mai întâlnit și în anii trecuți, fiecare cum a putut. Anul trecut am fost doar câțiva în luna iulie, acum suntem în formulă aproape completă”, a punctat și Ciupe.

Florin Petrehele a fost dublu campion național de juniori, dar a ur­cat pe prima treaptă și la Interna­ționalele Ungariei, Franței, Turciei și Elveției: „Nu a fost premeditată această întâlnire, totul a fost spontan. Ne-am întâlnit câțiva dintre noi în această dimineață și ne-am hotărât să venim după-masă cu toții la sală. Ne leagă foarte multe amintiri legate de sală și de domnul profesor. Re­prezintă o parte din viața noastră. Am dezvoltat un respect față de cei mai mari în timpul și în viața de sportiv, s-au legat prietenii între noi, le vom duce cu noi pe tot parcursul vieții. E greu să ne strângem atâtea ge­nerații care am crescut cu domnul profesor de mici, se putea să fim și mai mulț, dar e extraordinar că am reușit să ne întâlnim și atâția”.

Vicecampion de cadeți și juniori, Cosmin Lăzăreanu e de loc din Pecica, dar între timp s-a mutat în Germania, unde e antrenor de judo. „Am primit un telefon de la Petrehele, eu eram în vacanță la Pecica și nu puteam scăpa oca­zia să-l văd pe domn’ profesor și pe dragii mei colegi. Suntem trei generații în sala de judo, cei mici se uită la noi ca la niște exemple, dar și noi ne uităm la cei mai mari la fel. Eu activez la Bon, în Germania, lucrez cu copii de la vârsta de 4 ani, dar am și adulți în sală, chiar și veterani până la vârsta de 80 de ani”, a menționat Lăzăreanu.

Telechi: „Sunt mândru de toți, îi văd ca pe copiii mei”
Mână de fier la antrenamente, profesorul Mihai Telechi s-a topit tot marţi după-amiază. Sigur, gra­dele Celsius au fost nemiloase și atunci, inclusiv în sala închisă în timpul vacanței de vară, dar sentimen­tele și-au făcut și mai bine treaba. „A fost o surpriză. Au venit în concediu, Ciupe, Petrehele, Pop, Lăzăreanu și Pușa. Au fost la Budapesta la Gland Slam și și-au răpit câteva zile ca să vină să ne vadă. În plus, au ținut lecții după noul regulament și procedee folosite la sol și din picioare, tot felul de combinații, care sperăm să le fie de folos celor tineri. Sunt foarte bucuros că au reușit să se strângă aproape toți, doar Dorel Căprar lipsește, mai trebuie să vină Zimmermann. Sunt mândru de toți, îi văd ca pe copiii mei. Nu fac diferențe între ei, chiar dacă unii au ajuns foarte sus, sunt nume cunoscute în judo-ul mondial. Mă bucur că au reușit să se strângă din țară, dar au venit și din Canada sau Germania, sper să facem o tradiție din această întâlnire emoționantă”, a fost concluzia principalei „ținte” a acțiunii de suflet de marți.

Recomandările redacției