Falub: „UTA e un pacient care trebuie salvat astăzi, de proiecte vorbim în altă conjunctură”

Prima lună a lui 2013 a trecut fără ca echipa fanion a Aradului să aibă certitudinea că-şi va rezolva problemele şi-şi va continua drumul îl seria de Vest a Ligii a 2-a. Cu siguranţă, speranţele au renăscut odată cu intrarea în scenă a impresarului Mihai Joiţa şi omului de afaceri, Adrian Marţian, ambii dispuşi să o salveze pe UTA, dar, până ce primii bani nu vor intra în conturile clubului, totul e relativ. De asta e conştient şi Adrian Falub, care a ales să se întoarcă la Cluj până ce arădenii îşi vor clarifica situaţia şi i se va comunica şi lui care e calea de urmat. Antrenorul arădean continuă să vorbească despre promovare, ca despre singurul obiectiv ce-l are el în cap ca şi „principal” în Calea Aurel Vlaicu, dar nu ar spune nu nici unei propuneri care ar amâna puţin acest ţel.
– Domnule Falub, ce să înţeleagă suporterii arădeni din plecarea dumneavoastră de la Arad după numai o zi de la reunirea echipei?
– În primul rând, trebuie să preciez că m-am învoit pentru a-mi rezolva nişte probleme personale. Apoi, am mai spus-o şi joi, eu în condiţii de totală incertitudine nu mai pot să lucrez. Dacă se consideră că atitudinea mea e necorespunzătoare, o să ajung cu conducerea clubului la înţelegere amiabilă pentru rezilierea contractului. Dar, de o fi una sau alta, oricum voi reveni marţi la Arad, dată la care ar trebui să se ştie ce se întâmplă cu UTA.
–  Adică, Giovanni Catanzariti ar trebui să opteze pentru unul dintre cele două proiecte cu care s-a pomenit pe masă la finalul săptămânii…
– Eu nu cred că putem vorbi despre nişte proiecte în adevăratul sens al cuvântului. UTA e un pacient pe patul de moarte care trebuie salvat astăzi, de proiecte închegate vorbim în altă conjunctură. Probabil şi cred că aşa ar trebui să facă, preşedintele îl va alege pe cel care va finanţa rapid clubul. Dacă nu intră rapid nişte bani în conturile clubului, UTA moare. Apoi, degeaba ne mai dăm noi cu părerea că un aşa-zis proiect era mai bun decât celălalt.
–  Cu siguranţă, dumneavoastră aţi dori să se meargă varianta Adrian Marţian, o persoană pe care o cunoaşteţi de mult timp şi care are încredere în antrenorul Falub…
–  Nu pot să neg asta, însă nu e o condiţie necesară ca eu să continui la UTA. Eu sunt antrenor, treaba mea este să lucrez cu orice patron. Că mă doreşte Marţian, Joiţa sau Berlusconi, eu tot de munca în iarbă trebuie să mă ocup. Am lucrat până acum cu Sichitiu, Băbuţan, Şiman sau Giovanni, nu văd de ce nu m-aş înţelege cu oricare finanţator care ar veni cu gânduri bune pentru UTA. Important e ca cineva să salveze clubul şi mai puţin important cine va antrena echipa.
–  V-ar conveni, totuşi, să lucraţi cu domnul Adrian Marţian şi pentru că aveţi cam aceleaşi planuri pentru club şi anume o promovare cât mai rapidă în Liga 1?
–  Într-adevăr, am văzut că şi domnul Marţian a declarat că ar vrea să nu renunţăm la gândul promovării dacă el va deveni noul patron al clubului, iar punctul meu de vedere îl cunoaşteţi dintotdeauna. Atâta timp cât voi antrena un club de tradiţia şi notorietatea UTA-ei , eu nu pot să mă gândesc la altceva decât la promovare. Eu sunt antrenorul care vrea să câştige orice meci, iar UTA cu atât mai mult mă obligă să încerc să fac asta.
–  Aţi lucra şi cu Mihai Joiţa, chiar dacă acest v-ar trasa un alt obiectiv decât promovarea?
–  Din păcate, în fotbal, multe pleacă de la bani. Eu spun mereu că vreau să promovez, dar dacă şefii clubului nu-mi asi­gură condiţii, e clar, m-aş lupta cu morile de vânt. Rămâne de văzut ce resurse pune la bătaie şi domnul Joiţa şi domnul Marţian, iar, apoi, vom decide împreună dacă planurile noastre coincid.
–  Credeţi că la această oră mai sunt jucători pe piaţă cu care UTA s-ar putea întări în vederea atacării promovării?
–  Eu zic că sunt, numai bani şi perspective să le oferi. Nu vedeţi câţi jucători au rămas liberi de contract de la Rapid, Universitatea Cluj sau Bistriţa, ca să menţionez numai cluburile de Liga 1? Fotbalişti buni mai găsim şi acum, doar că astăzi UTA nu are ce să le ofere. Mâine, situaţia s-ar putea schimba şi să vorbim altfel despre returul de campionat. Dar, ţin să reamintesc şi să subliniez ceva. UTA are scheletul de jucători, format doar din piese care au dus greul în turul de campionat şi care au dat randament atât cât au jucat. Punctul de plecare sunt aceşti fotbalişti care trebuie aduşi cu salariile la zi. Altfel, nu vom putea scoate maxim din ei şi rezultatele vor avea de suferit.
– De două zile, UTA s-a despărţit şi de Amadio, care ar putea evolua în Liga 1, la Severin…
–  Sunt sigur că Remo va confirma la Turnu Severin. E un portar bun, e păcat că a trebuit să ne despărţim de el. Nemulţumirile sale erau şi mai mari, atâta timp cât avea restanţe salariale mai importante decât restul jucătorilor.
– Dar un cantonament în străinătate cât ar fi de important pentru echipă?
–  E imperativ! Şi aşa am pierdut destul timp până ce am reuşit să ne reunim, orice oră ce trece e în defavoarea noastră. În această lună avem mare nevoie de terenuri bune, de adversari de amicale ceva mai puternici, cred că oricine ar prelau clubul va înţelege că e necesar să găsească resurse şi pentru un cantonament afară. Mai ales că, după cum se ştie, costurile nu sunt prea ridicate.
–  UTA evoluează în prima etapă a returului cu Poli, în derby-ul Vestului, considerat foarte important pentru suporterii arădeni. Vă impresionează echipa timişoreană prin rezultatele bune din meciurile amicale?
–  Poli e o echipă foarte bine organizată, care a făcut transferuri importante şi are şi un moral bun prin poziţia pe care o ocupă în clasament după finalul turului. Dar, în fotbal, am păţit şi am văzut multe, aşa că meciul din martie nu are un favorit cert. Totul e ca la ora partidei UTA să nu se prezinte cu sabia în faţa unui tanc…