Cei care iau deciziile în privința televizării meciurilor din Superliga, mai exact cei care bat în cuie programul meciurilor, pot fi satisfăcuți: au reușit să golească stadionul și la Arad; și când spunem „golit“ ne raportăm la standardele obișnuite ale Arenei „Francisc Neuman“. Deși clubul a raportat pe tabelă peste 7.000 de spectatori (s-au molipsit de la organizatorii Campionatului Mondial?!) e greu de crezut că vineri după-amiaza au fost în tribune mai mult de 5000. Probabil că niciodată de la revenirea publicului pe stadion, tribunele n-au fost atât de golașe, inclusiv la peluza „Iosif Petschovsky“. Da, frigul, mini-vacanța și parcursul slab al echipei sunt factori care au influențat numărul de spectatori dar, cum astfel de situații s-au mai ivit și altă dată, rămânem la părerea că programarea meciului într-o zi lucrătoare (pentru cei din mediul privat), la o oră la care foarte mulți arădeni erau la muncă, a afectat serios audiența la acest meci.

Trecând de acest aspect, să spunem că suporterii arădeni, dacă au fost puțini, măcar au fost buni. Echipa n-a simțit numărul mai mic de spectatori deoarece, deși afară erau doar puține grade peste 0, dinspre tribune a venit doar căldură. Galeria, spre onoarea ei, nu s-a oprit niciun moment din cântat, nici măcar atunci când scorul luase deja proporții în favoarea oaspeților iar meciul era pierdut. De asemenea, tribunele au primit cu demnitate înfrângerea, abținân-du-se din a-și apostrofa proprii jucători (excepție poate Florentin Matei, care se pare că și-a pierdut capitalul de răbdare deschis la banca de suflet a fanilor UTA-ei), care au beneficiat de aplauze la fiecare realizare și de aprecieri la momentul schimbării. De asemenea, lăsând la o parte disputele inerente din timpul meciului, legate de fazele specifice, arădenii au știut să aprecieze la final prestația celor de la Sepsi, care au fost aplaudați la scenă deschisă, în frunte cu antrenorul Cristiano Bergodi.

Trebuie spus că, meciul fiind programat a doua zi după Ziua Națională, ultrașii arădeni au dorit să marcheze acest moment îndemnând lumea să vină la stadion cu un steag tricolor. Mulți au urmat acest îndemn astfel că tribunele au fost colorate în bună măsură nu doar cu roș-albul UTA-ei ci și cu tricolorul României. Peluza arădeană a scandat la începutul meciului „România! România” și a afișat pe parcursul meciului câteva mesaje tematice: „Trăiască în veci România Mare / Alături de frații noștri din vechile hotare“, „Se înalță falnic, în inimi și pe stadioane / Sfântul Tricolor, simbolul unirii a milioane“, „Strigătul peluzelor: Libertate românilor!“. De asemenea, demn de remarcat (pentru că din păcate am ajuns să remarcăm normalitatea de la Arad în contextul a ceea ce se întâmplă prin multe alte locuri) este faptul că deși adversarul întâlnit s-a nimerit să fie Sepsi, manifestările patriotice n-au luat niciun moment o turnură șovină. Galeria oaspeților a cântat netulburată cântecele specifice lor, în limba maghiară, fără să fie fluierată pentru asta iar scandările și bannerele agresive la adresa maghiarilor, pe care din păcate le auzim și le vedem pe alte arene, n-au existat la Arad.

Revenind la atmosfera din tribune, a ieșit în evidență gestul foarte frumos făcut de ultrașii UTA-ei în memoria fotoreporterului Viorel Musca, decedat în urmă cu două săptămâni. La începutul meciului aceștia au afișat două bannere pe care se putea citi mesajul: „Mii de utiști zâmbesc acum spre cer / Pentru pozele lui nea’ Vio, nemuritoare în eter“, după care preț de câteva minute i-au scandat numele. Din păcate, clubul n-a organizat un moment de reculegere înaintea partidei, așa cum ne-am așteptat, cum ar fi meritat și cum s-a mai întâmplat în alte ocazii similare, fiind citit doar la pauza meciului un scurt text în memoria cronicarului în imagini al Bătrânei Doamne.

Finalul partidei a găsit suflarea utistă înghețată de prestația echipei și scorul afișat pe tabelă însă, jucătorii împreună cu antrenorul s-au dus în fața galeriei la finalul meciului, moment în care Laszlo Balint a rostit în fața fanilor următoarele cuvinte: „Ne-am făcut de râs, așa e, și ne cerem scuze. Dar până la sfârșit o să ne dăm ultimul strop de energie, cât putem noi. Astăzi atât am putut. Obiectivul nostru este să ne salvăm de la retrogradare. Campionatul e lung. Acum suntem cu jucători accidentați, totul este foarte greu. Azi atât am putut, ne-a bătut o echipă mai bună și trebuie să acceptăm realitatea iar la final o să ne bucurăm împreună că rămânem în prima ligă. Vă rugăm să ne credeți că ne vom bate până la sfârșit și vă mulțumim pentru susținere.“ Cuvintele antrenorului au fost întâmpinate cu aplauze și cu încurajări pentru echipă.

Așadar, chiar dacă au ajuns din nou pe loc retrogradabil, situație în care UTA nu s-a aflat niciodată în primii doi ani de după promovare, jucătorii Bătrânei Doamne știu că se pot baza pe susținerea suporterilor. Asta ar trebui să fie piatra de temelie în reconstruirea moralului echipei, despre care vorbește mult Laszlo Balint de când s-a întors la Arad. Să sperăm că această încredere și această energie pozitivă care vine dinspre fani, se va vedea în importantele jocuri care urmează în următoarea săptămână.

(foto: facebook: Narcis Vanci, Sorin Dan Popescu Musca, Ultras Arad, uta-arad.ro)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Recomandările redacției