farcasiu florinUnul dintre cele mai grave capete de acuzare în dosarul întocmit de Corpul de control al primului ministru, în urma verificărilor efectuate la Primăria Comunei Târnova, împotriva primarului Florin Farcaşiu este modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile privind reprezentarea unităţii administrativ-teritoriale în justiţie. Conform raportului, în anul 2009, o societate comercială din Arad a solicitat Tribunalului Arad emiterea unei ordonanţe de plată prin care Primăria Târnova să fie obligată să plătească suma de peste 162.000 lei, reprezentând valoarea cumulată a trei facturi, suma fiind invocată de către creditor ca restantă de plată.
Corpul de control al primului ministru a constatat însă că prin întâmpinarea formulată în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Arad, primarul comunei Târnova, Florin Farcaşiu, a acţionat, „cu ştiinţă, contrar intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, comunicând instanţei că recunoaşte ca restantă la plată întreaga sumă cu privire la care creditorul a emis pretenţii, în condiţiile în care, în realitate, restanţa la plată era mai mică“, se arată în raport. Mai mult decât atât, creanţa în cuantum de 124.192 lei, reprezentând contravaloarea a două din cele trei facturi, nu era obligatoriu de plătit la data intentării acţiunii judecătoreşti.
Potrivit raportului, prin modul concret în care a acţionat, primarul co­munei Târnova a creat premisele pro­- nunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile societăţii comerciale. De altfel, luând act de recunoaşterea expresă de către reprezentantul Primăriei Târnova a pretenţiilor societăţii creditoare, Tribunalul Arad a admis cererea reclamantei şi a emis titlu executoriu, prin care a dispus obligarea primăriei la plata întregii sume ce a făcut obiectul acţiunii judecătoreşti.
Primăria, obligată să plătească şi executarea silită
Ulterior, împotriva Primăriei Târnova a fost solicitată declanşarea pro­cedurii executării silite, în cadrul căreia aceasta a plătit integral suma de peste 162.000 lei pentru care a fost emis titlu executoriu, precum şi suma de 5.824 lei, reprezentând parte din cheltuielile de executare silită, sumă care constituie pagubă produsă patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale.
În urma verificărilor efectuate la Primăria  Târnova au rezultat indicii privind săvârşirea unui număr total de 24 posibile fapte de natură penală. Corpul de control al primului ministru, ca organ cu atribuţii de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei.
În replică, Florin Farcaşiu ne-a menţionat că raportul Corpului de control nu este un act administrativ, cele 24 de capete de acuzaţie fiind posibile, iar până acestea să fie considerate fapte penale e cale lungă.

Recomandările redacției