O duminică perfectă pentru un festival de teatru nou care se respectă este cea în care vom avea parte de trei spectacole extraordinare, din care două cuprinse în secţiunea FOCUS – dedicată regizorului Radu Afrim. Astfel, duminică, 11 mai, Teatrul „Toma Caragiu“ Ploieşti va veni în faţa publicului, în sala mare, de la ora 19,00, cu spectacolul CÂND PLOAIA SE VA OPRI, de Andrew Bovell, în regia lui Radu Afrim. Textul este format dintr-o serie de scene scurte, cu elemente repetitive care reconstituie 80 de ani din istoria unei familii. O saga recreată dintr-un puzzle realist-magic, căci scenele din timpuri şi spaţii diferite se mixează într-o poveste despre vină şi transmiterea ei din generaţie în generaţie prin repetarea aceleiaşi greşeli: lipsa comunicării între părinţi şi copii, legătura constant fracturată dintre ei, care duce la un abandon reciproc. „Abia la mulţi ani după asta mi-am dat seama că a nu avea nimic de spus e doar un alt fel de avea atât de multe de spus, doar ca nu îndrazneşti să începi…“ (Oana Stoica)
De la ora 21,30, în sala Studio UNITER va prezenta un concept Radu Afrim intitulat Hai Iu Iu Nu Hey You You (muzica – Vlaciu Golcea). Acest spectacol s-a născut la Gala Tânărului Actor – HOP, la Costineşti, la început de septembrie şi este rezultatul atelierului de creaţie „Maria Tănase – 1913-2013”, coordonat de muzicianul Vlaicu Golcea, timp de 4 zile pline! Radu Afrim şi Vlaicu Golcea au transformat omagiul adus de o parte dintre concurenţii de la HOP singurei artiste care a valorificat cântul românesc popular autentic într-o aventură muzicală, un adevărat show, un dialog între trecut şi prezent, un remix interesant şi îndrăzneţ!
Doctor’s Studio & Godot Cafe Teatru vor încheia această zi de duminică, de la ora 22,30 în Club Flex, locul unde Isabela Neamţu şi Matei Chioariu vor prezenta LSD THEATRE SHOW, de Christopher Durang, în regia lui Horia Suru. „Un spectacol flamboaiant.“, scrie criticul Iulia Popovici, continuând: „.. LSD… vorbeşte despre alienarea din marile oraşe, despre flagelul consumerismului, despre nevroze personale, eşecul adaptării şi imposibilitatea fericirii, iar cei doi actori funcţionează perfect într-un fel de contratimp etern, o ea mereu la limita isteriei, cu note vocale ridicate şi în perpetuă mișcare, un el ca un vulcan pe cale să erupă, dar mimând până atunci calmul şi civilitatea.“

Mihaela Balint

Recomandările redacției