De Sântămâria Mare, glas mut, tăcut de doină, a chemat fiii satului Bodrogu-Vechi, la a treia întâlnire.
Pe o vreme frumoasă, soarele le-a zâmbit celor peste patru sute de participanţi, astfel că, oficialităţilor locale, prin domnul primar, Petru Antal şi viceprimar, Miodrag Stanoiov , le-a fost foarte uşor să le rostească nu doar cuvinte de Bun Venit, ci şi o Plăcută şedere de Bună vedere.
Când doină strămutată, demult, de pe atunci când vremurile au năpăstuit satul, acum rămânând doar urme de amare rădăcini, a început să glăsuiască, era semn că Satul îşi cheamă, iar, Fiii. Care fii, de pe unde ar fi, au venit la strigarea Grupului de iniţiativă, chiar pe locul unde se adunau din satele vecine să petreacă cu broanca sau alte instrumente, imediat după Slujba de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog.
Invocând, de pe-acum… liniştitul Mureş… prof. Delia Maria Chevereşan Rachici, i-a prezentat pe cei, cele care, alături de prof. Gheorghe Rancu, să povestească Povestea care, acum, îi anină sau îi alină. Despre case care păstrează exact arhitectura de atunci, despre port şi grai au vorbit din glas care le aminteau nu doar de trecut, ci şi de cei pe care i-au petrecut atunci… când ape, să stea, în calea lor, le nu au putut.
De fapt, la Crucea albă, părăsită, dar străjuită de ultimi copaci seculari drept mărturie a veşniciei, a fost oficiat parastasul pentru toţi bodroganii sau apar­- ţinătorii acestora, pe care Mureşul, fără milă, i-a înghiţit. Vechi şi bine păstrate, costumele populare locale au fost purtate cu cinste şi la sărbătoare, dar şi-n memoria acelora care le-au donat, spre sfinţirea amintirilor.
Invitaţi şi oaspeţi
La prima ediţie, nici nu ştiam unde se mai adăpostesc casele din Bodrog, nici unde e satul. Răscolitoare clipe … pentru că, fără indicator, am oprit la Schitul Cuvioasa Parascheva din însufleţita, deja, de-acum Pădure! Nu! Nu
l-am întâlnit pe Călugărul din Vechiul Schit… dar, un gând ascuns avea să ne ajute… primul prun din drum, de care ne-am sprijinit când clopotele în surdină vesteau a jelanie cât o bejanie, iar apoi, s-a înclinat spre se ruga ca Întâlnirea fiilor să devină trăinicie, dovadă de statornicie şi dăinuire.
Iată, după trei ani, o mulţime de fii cu familiile au venit, şi-au primit oaspeţii ca să se bucure dimpreună. Avem oaspeţi aleşi, de peste tot, din Banat, din Banatul sârbesc şi nu numai, îşi începe, voios, discursul, doamna Delia Chevereşan, primul numit fiind prof. Gheorghe Rancu, plecat la Banat – Almăj-Şopotu-Vechi, de peste cincizeci de ani.
Prof. Gheorghe Rancu a invitat în faţa mulţimii pe reprezentanţii regiunilor din care provin. Astfel, din Banatul orfan, din Mesiciu, a fost prezent prof. dr. poetul Teodor Groza Delacodru care a explicat legătura cu Aradul, nu neapărat prin zborul lui Aurel Vlaicu pe Cula Vârşeţeană ci, mai ales, prin legătura de suflet, rostind chiar un catren în grai, despre ceea ce-l tot doare de o viaţă. Patria Mumă!
Din Uzdin, o delegaţie frumoasă, prin Bunicuţele din Uzdin, cu o inedită expoziţie etno, costume locale foarte bine conservate, a stârnit interesul tuturor, iar limba corect vorbită nu face decât să sporească ideea identităţii de neam. De la Uzdin au fost şi familii prezente, familia Boieru aducând Păturata de Uzdin, un fel de plăcintă-coardă de la noi.
După delegaţia din Republica Moldova, au fost invitaţi a-şi prezenta specificul localităţilor,
invitaţi de la Primăria din Cacova-Grădinari, Lugoj, Şanoviţa, Săcălaz, Timişoara, Voiteg, Seceani- Orţişoara, Arad şi alţii, care, ori expunând verbal, ori prin expoziţii de unelte, costume, cusături, produse casnice şi-au etalat, cu fală, specificul local.
Donaţii, distincţii,
diplome, plachete,
titlul  „Fiu al satului“

Ca la orice sărbătoare, unde nimeni nu merge cu mâna goală, şi la Bodrog am simţit că… tot Acasă … e mai bine! Veşnicia ca şi … Dărnicia, născându-se la sat, dacă ar fi să parafrazăm, am spune că bodroganii şi Asociaţia Banatcult au făcut… mulţi oaspeţi fericiţi! Asociaţia Banatcult din Almăj, ţinut care l-a cam… ţinut de peste cincizeci de ani pe arădeanul cu nume de Bodrog – prof. Rancu, a conferit Titlul de Membru de Onoare unor inimoşi, precum Sorina Groza, care, la rându-i a oferit Placheta Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, a cărei preşedinte este, prof. Gheorghe Rancu pentru toată activitatea didactică. De fapt, toţi reprezentanţii delegaţiilor au primit Premiul Veşnicia Satului, iată doar câteva nume: Eugenia Ponta Pete, Delia Chevereşan, Ioan Alexandru Ardelean, Teodor Groza Delacodru, Anca Codruţ ş.a.
Prof. dr. Anton Ilica de la UAV Arad a primit Premiul Dr. Sârbu. La rându-i, distinsul profesor a făcut o consistentă donaţie, constând din cărţi cu valoare de document, obiecte, manuscrisuri, atât comunităţii pecicane, cât şi Liceului Pedagogic Arad.
Un Moment cât un Monument mi-a fost dat să trăiesc în clipa în care, în aplauze şi flori, la Ceas de Mare Praznic, mi-a fost conferit Titlul de „Fiu al Satului Bodrog”, august, 2017, Doamnei Florica Ranta Cândea.
Recitaluri, voie bună, pricesne
Ca la orice Rugă a Satului, Sărbătoarea fiilor satului, a cuprins momente muzicale şi vizuale menite a destinde distinsul auditoriu. Taraf, muzică populară, cafe-concert, recital liric prin actriţa Mia Rogobete din Lugoj, recital parodic prin poetul Ioan Vasile Marcu, recital în grai măcean şi prezentare de costum local, prin Ioan Alexandru Ardelean – Baci Giuri Hămfău şi Elena Stoian – Ciocăneaua, Ansamblul Tradiţii arădene cu prof. Vasile Peri, Cantarad – Corul dascălilor de la Pedagogic – dirijor Magdalena Lodi, Corurile reunite cel al Şcolii Gimnaziale din Secusigiu – Sunetul muzicii şi al Şcolii Gimnaziale Gheorghe Lazăr Pecica – prof. Alex. A. Zaharia, au vibrat la unison cu emoţia momentului.
Momentul sacru, desprins din tămâia Lacrimilor Maicii Domnului, la Ceasul Adormirii de Sântămârie, a atins, dinspre Patria Pământeană, vindecând Răni, înspre Patria Cerească, intrarea în scenă a Grupului bisericesc Sfântul Ioan Hrisostom (Georgian Niculeasa, Mircea-Ştefan Cristu­- rean, Alexandru Micoroi, Victor Marian), nu doar inimi, ci şi suflete.
Dinspre Mănăstirea Hodoş-Bodrog unde mii de oameni, în pelerinaj, l-au admirat îngenuncheat, prof. drd. Paul Krizner a trecut Mureşul să ne inunde! Nu e totuna să asculţi un CD. Nu e totuna să treci pe lângă o vitrină şi să vezi coperta acestuia! Nu e totuna să fii tânăr! Spunem aceasta deoarece la ore când, confundând biserica cu desfrâul, unii tineri se învrăjbesc, pe degeaba, scoţând resturi de seminţe din colţul gurii.
Răscolitoare momente, deşi faţa nu le trăda oboseala celor trei zile, Tinerii lui Paul, au făcut un Recital! Pricesnele au răsunat din glasul prof. drd. Paul Krizner într-o tonalitate desprinsă din Cer! Un Cer senin, precum Credinţa, Jertfa şi Truda acestuia. De fapt, lumea care a venit de la Mănăstire l-a recunoscut şi a mărturisit că Vocea precum Rugăciunea ne Înalţă! Întru Mulţi Ani! Un refren care a ridicat asistenţa în picioare, semn că domnul Paul Krizner şi al său grup urma să plece acolo, din nou, la mănăstire!
Cărţi, reviste, plăcinte în dar la final
Revista Almăjul, păstorită de prof. Gheorghe Rancu a împlinit 20 de ani, iar ediţia jubiliară este dedicată integral arădenilor-bodrogani. Nume frumoase de arădeni, precum Petre Don, Paul Krizner, Eugenia Ponta Pete, Ioan Vasile Marcu, Anton Ilica, se regăsesc, presărate printre File de istorie ori legendă în peste treizeci de file.
Talent de dascăl fără opăcire, Delia Chevereşan, autor al cărţii cu un titlu care adăposteşte subtil atâtea metafore, Roata, a mei!, Un semn exclamatoriu pentru Tăiţei şi aluaturi, editată şi tipărită la Tiparniţa, directorul ing. Adrian Ioanăş, fiind prezent a prezentare. Peste cincizeci de pagini, format à la poche, cartea conţine reţete desprinse din Colţul de Rai-Bodrog, aranjate şi meşteşugite de dăscăliţa Delia! Nu sunt omise nici sursele de unde provin, foto color impecabile şi, ca o noutate toate reţetele descrise au fost oferite spre degustare la sărbătoare! Delicii ale locului în aluat proaspăt de autor! De fapt, simbioza dintre cei doi dascăli bodrogani, iniţiatori-făptuitori, Cheve­- reşan-Rancu se poate măsura într-o sintagmă – Dragostea de Sat! Despre dărnicia cu care au fost făcute păturile de aluat, s-a demonstrat pe viu! Cu premii! Ca şi despre cusături locale, perinuţe, păretare, ştergare , costume … tot acolo, pe … simeze … bodrogane!
Iar, eu, de-acum Fiu al Satului, Născut, dar Nefăcut din Aluat, voi duce mai departe numele de Botezat în Sat!
Florica Ranta Cândea

Recomandările redacției