Dincolo de Lipova dealurile caută să frângă Mureșul, dar nu reușesc pentru că imediat mai apoi valea se lărgește din nou, oferind cu dărnicie pământ fertil satelor așezate ca mărgelele pe ață în lungul râului.
Acolo a găsit și familia Mocioni, de origine aromână, loc de așezare definitivă, după multe peregrinări prin Imperiul Austriac. Acolo s-au împământenit și au devenit de-ai locului integrându-se în comunitatea locală, fiind între puținii români din comitatul Aradului cu mari proprietăți funciare. În 1747, Constantin Mocioni, preot ortodox, a plecat din Macedonia şi s-a stabilit în Ungaria. Cei cinci fii ai săi au făcut comerţ la Budapesta, strângând o avere impresionantă. Doi dintre ei, Andrei şi Mihai, au fost înnobilaţi de Împăratul Iosif al II-lea şi ei sunt strămoşii celor două ramuri ale familiei: de Mocioni şi de Foeni.
Pentru noi importantă este istoria ramurii Mihai de Mocioni. Această familie a avut iniţial pământ, vii şi case la Tokay, în Ungaria. Fiii lui Mihai au fost înnobilaţi de Împăratul Francisk I. În a treia generaţie a acestei ramuri, un alt Mihai (1811-1890)
s-a căsătorit, la 2 februarie 1836, cu verişoara sa, Ecaterina, din ramura de Foeni, unificând cele două familii. Între timp, Ioan Mocioni de Foeni, tatăl Ecaterinei, a cumpărat, în 1853, de la conţii Alfred, Ianoş, Gyorgy şi Camilo Zichy, domeniul de 6.000 iugăre de pământ de la Căpâlnaş, cu suma de 260 mii florini.
Acolo au ales cei doi, Ecaterina şi Mihai, să-şi stabilească reşedinţa. Cei doi soţi vor construi pe acest domeniu palatul în stil franțuzesc de la Căpâlnaș, care va fi moştenit de cei doi fii ai lor, Alexandru şi Eugen.
Cât timp a trăit, Ecaterina de Mocioni a fost figura dominantă a Căpâlnaşului, sprijinind, alături de fratele ei, Andrei, toate manifestările culturale româneşti din vremea sa, ori amenajând în una din camerele palatului, o mică farmacie de la care au primit medicamente mulţi ţărani de pe domeniu.
Fiind crescuţi în spiritul muzicii clasice, Alexandru şi Eugen Mocioni vor da, cu prilejul recepţiilor de la palat, adevărate concerte la cele două piane din salon. Cei doi o acompaniau pe Therezia Horvath, soţia lui Eugen, a cărei voce îi fermeca pe oaspeţi.
Teodor Botiş, autorul unei monografii a familiei spune că „în casa ospitalieră din Căpâlnaş, pururea cu oaspeţii din apropiere şi din depărtări, stăpânea atmosfera de cumpăt şi disciplină a aristocraţiei spirituale şi o eleganţă, liberă de fasturi şi distracţii risipitoare, ce caracterizau lumea bună de mai înainte. În castelul solitar din Birchiş viaţa nu avea proporţiile şi amploarea celei din Căpâlnaş. La pianul din camera de muzică îşi concentra şi depăna Alexandru Mocioni o parte din gândurile şi frământările sale sufleteşti”.
Eugen Mocioni şi soţia Therezia au administrat domeniul împreună cu Alexandru Mocioni, făcând din casa lor un loc de întâlnire al fruntaşilor români.
Sursa: Cetăți, castele, castelani din comitatul Aradului
