Lipova, cea mai importantă localitate pe tot parcursul traseului dintre Arad și Deva, căreia i se mai spune și „Perla Banatului”, datorită vestigiilor istorice care amintesc de un trecut cu adevădat mare.
Așezat pe partea bănățeană a râului, într-un loc strategic care bloca drumul ce ducea spre Transilvania, orașul a fost mult râvnit de stăpâniri care s-au succedat de-a lungul secolelor.
O istorie străveche
Lipova, așa cum susține majoritatea cercetătorilor, a fost orașul cel mai înfloritor și mai tipic medieval din partea de vest a României, cu mult mai mare decât Aradul, care era un biet târg în acea epocă. Lipova a fost recunoscută ca oraș încă din 1389, iar din 1426 purta atributul de civitas. Avea o cameră Regală, depozit de sare, monetărie unde se bătea marca de argint a Lipovei. Documentele vremii îi pomenesc pe români trăind alături de sârbi. Rând pe rând orașul și împrejurimile trec de la un proprietar la altul. Șișman, fiul țarului bulgar (1426); Iancu de Hunedoara (1446); este cucerit de răsculații    lui Doja (1514), pentru ca după 1550 să apară în zonă turcii, care poartă mai multe bătălii pentru cucerirea cetății orașului, reușind în cele din urmă să stăpânească pentru mai mulți ani regiunea Lipova devenind chiar un sangeac.
Bazarul turcesc și biserica ortodoxă
Cel mai interesant și vizitat monument al Lipovei este Bazarul turcesc, o adevărată emblemă a orașului care se află la capătul străzii Nicolae Bălcescu. Construcția sa a început în 1637 și, prin urmare, este una din cele mai vechi clădiri din oraș. Aici s-au adăpostit și au făcut negoț negustorii veniți cu mărfuri din Imperiul Otoman. Din construcția inițială s-au menținut multe elemente, precum fațada decorată cu fronton triunghiular, arcadele și pilaștri în dosul cărora există un larg pasaj pentru cumpărători. Bazarul turcesc, figurează în catalogul monumentelor semilunii în lume și este unic pe teritoriul românesc. Chiar și astăzi, aici, se desfâșoară un intens comerț, existând inclusiv apartamente de locuit.
Călătorul care vrea să cunoască Lipova istorică trebuie să se oprească și la Biserica Ortodoxă Română, monument de secol XIV care amintește că românii și spiritualitatea ortodoxă sunt componente esențiale ale istoriei plaiurilor lipovene. Prima dată se pomenește în documente despre existența unei biserici greco-orientale în anul 1427, când regeke Ungariei Sigismund donează Cetatea Lipova lui Șișman, fiul voievodului Bulga­riei. De asemenea, tradiția orală, preluată de istorici, susține că prin anii 1551-1552 turcii ar fi omorât o vlădică în Cetatea Lipovei.
Biserica actuală a fost reconstruită, practic, în 1732, pe ruinele vechiului locaș de cult ortodox, datând de prin secolul XV, transformat de turci în moschee. În 1792 a fost terminat o nouă mare renovare, iar în 1796 iconostasul a fost înlocuit cu altul, executat de vestitul pictor Ștefan Tențechi. Reparațiile din anul 1792 au conferit bisericii un stil arhitectonic baroc. Alte reparații importante se execută cu sprijinul lui Sever Bocu, între anii 1927-1931.
În cadrul bisericii funcționează și un punct muzeal cu obiecte vechi: carte veche, icoane pe lemn, potire, veșminte etc.
Sursa: Cetăți, castele, castelani din comitatul Aradului – Puiu Emilian Valea, Ioan Valeriu Tuleu, Arad 2018

Recomandările redacției