Fiscul are de recuperat 25,6 milioane de lei de la administratorii și acționarii firmelor care au fraudat bugetul

Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală spuneau că în timp ce unele firme sunt în pragul falimentului sau în faliment, patronii, acționarii sau administratorii acestora prosperă în mod inexplicabil… sau nu. În aceste condiții a fost introdus un act normativ, potrivit căruia Fiscul are posibilitatea, în anumite condiții, să-i tragă la răspundere pe cei care și-au falimentat intenționat firmele, pentru a frauda bugetul de stat. În ultimul timp, Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Arad a identificat 26 de astfel de persoane, care a prejudiciat statul cu 25,6 milioane de lei. „Serviciul Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Pu­- blice Arad derulează întreaga procedură de atragere a răspunderii solidare, iar ulterior, în scopul recuperării prejudiciului cau­- zat bugetului general consolidat al statului  Serviciul Colectare şi Executare Silită Persoane Fizice procedează la aplicarea prevederilor Codului de Procedură Fiscală, respectiv luarea tuturor măsurilor de executare silită a administratorilor sau asociaţilor socie­- tăţilor în cauză. Astfel, Serviciul Colectare şi Executare Silită Persoane Fizice are în evidenţă un număr de 26 de persoane fizice, iar cuantumul sumelor pentru care s-a dispus atragerea răspunderii solidare este de 25.600.000 de lei”, a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al AJFP Arad.
Reaua-credință se plătește
Potrivit legii, pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile Codului de Procedură Fiscală, răspund solidar cu acesta persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea; administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului; administratorii care, în perioada exer­citării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschi­derea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate. Într-o astfel de situație se află și administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachi­- tarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale, precum și acei administratori sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.
Reguli clare
Și în ceea ce privește procedura de urmat, regulile sunt clare. În scopul stabilirii răspunderii, organul fiscal va întocmi o decizie în care vor fi arătate motivele de fapt şi de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. Decizia constituie titlu de creanţă privind obligaţia la plată a persoanei răspunzătoare.
„Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligaţia fiscală principală, cât şi pentru accesoriile acesteia. Pentru determinarea răspunderii solidare organul fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal va avea în vedere, după caz, următoarele: documente referitoare la declararea insolvabilităţii debitorului; acte şi fapte din care să rezulte reaua-credinţă a persoa­- nelor fizice sau juridice a căror răspundere va fi angajată; documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificările actului constitutiv, capital social, majorări de capital, sediul social sau modificări ale acestuia, administratori, acţionari, directori, cenzori, hotărâri ale adunării gene­- rale a acţionarilor şi altele; documente referitoare la istoricul codebitorilor; documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspecţie fiscală, evidenţa pe plă- titori, declaraţii fiscale şi altele; date din evidenţa proprie (RECOM, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară etc.). Culegerea datelor şi informaţiilor necesare angajării răspunderii soli­- dare se realizează prin utilizarea bazelor de date deţinute de către organul fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal; analizarea documentelor contabile ale debitorului şi a persoanelor pentru care urmează să se angajeze răspunderea solidară; întocmirea de note de relaţii ori realizarea unei activităţi de investigaţie asupra unei persoa­ne ce are drept scop obţinerea unor elemente necesare începerii procedurii de angajare a răspunderii solidare; în cazul în care se impune, se solicită informaţii şi documente în baza unei cereri a organului fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal de la entităţile deţinătoare; orice alte activităţi ale organului fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal considerate utile pentru dobândirea de date şi informaţii necesare angajării răspunderii solidare”, a încheiat Arusti.