Gabriel Bebeșelea –
 
„Dragi prieteni,
Vă invit în număr cât mai mare să semnați petiția de mai jos și să încercăm să oprim tsunami-ul de asalturi asupra culturii. Filarmonica de Stat Arad, o orchestră de tradiție și cu una din cele mai bune săli din țară (construită acum mai bine de un secol, între 1911-13, în condițiile în care în România nu s-au mai construit de la zero săli de concert după Al Doilea Război Mondial), este lăsată într-o baltă de sânge de mult prea mulți ani. De o perioadă bună încoace această instituție, cu orchestră și cor, a fost voit împinsă spre dezintegrare, colectivul fiind ani de zile puțin câte puțin (dar sigur) decimat de către niște autorități nepăsătoare față de dezvoltarea spirituală și intelectuală a urbei. Actualmente funcționează cu un colectiv mult subdimensionat, instituția fiind ridicol de subfinanțată pentru un respectabil oraș european, în imediata apropiere a ceea ce ar trebui sa devină “epicentrul cultural” european în 2023 – Timișoara.
Cu toate acestea, chiar dacă minimele condiții asigurate de autorități sunt, de ani buni, foarte departe de cele necesare pentru a-și dovedi respectul față de propriii artiști și, în mod direct, față de propriul public, conducerea orașului consideră cultura prea costisitoare și prea complicată, deci, nenecesară. După ce că această instituție era intenționat neglijată de autorități, doar-doar se dezintegrează natural, acum se dorește să i se cânte Prohodul (că tot ne aflăm în Postul Luminat al Paștelui). 40 de muzicieni trebuie să se reprofileze. Brusc. Muzica se studiază asiduu din fragedă copilărie și necesită resurse de timp și de energie greu de explicat unor autorități care devin tot mai surde la necesitățile unei societăți sănătoase. Coloana vertebrală a unei societăți e formată din 3 elemente: sănătatea, educația și cultura. Observăm fără mult efort cât de bine stăm
cu coloana vertebrală.
E inacceptabil ca într-o țară ce se vrea europeană, cultura să fie asediată în halul acesta. Situația Filarmonicii din Arad nu este absolut deloc unică. În ultima perioadă, instituții culturale de prim rang din țară sunt de-a dreptul “vânate” și amenințate cu tăieri și adevărate represalii, sau cu numiri inoportune și chiar scandaloase, asta după ce că domeniul cultural din România era oricum cel mai prost finanțat din întreaga Uniune Europeană!
Nu, nu cultura e gaura neagră bugetară, dar ea e întotdeauna cea asupra căreia se aruncă anatema într-o criză, pentru că e soluția cea mai facilă prin care se pot ascunde adevăratele hemoragii financiare ale statului.
Știu, cultura costă! Dar incultura costă mult mai mult! Iar lucrul acesta e observabil tot mai tare în societatea românească, mai ales în actuala criză, care a scos la suprafață absolut toate problemele pe care le-am ignorat de-a lungul vremii.
Așadar, vă rog să semnați această petiție. Nu e în joc doar situația Filarmonicii de Stat Arad, ci chintesența stopării atacului asupra întregului sistem cultural român contemporan.
Vă mulțumesc!
 

Gabriel Bebeșelea este recunoscut drept „unul dintre cei mai talentați dirijori născuți în ultimele decenii în România” (Ziarul Festivalului George Enescu, 7 septembrie 2011) și este câștigătorul premiului întâi al Concursului de Dirijat „Lovro von Matačić” (Zagreb 2015) și al premiului întâi al Concursului de Dirijat „Jeunesses Musicales” (București 2011). Gabriel Bebeşelea a fost semifinalist la Concursul de Dirijat „Donatella Flick” organizat de London Symphony Orchestra în 2014 și semifinalist al Concursului Gustav Mahler organizat de Bamberg Symphony în 2016.

În anul 2020, Gabriel Bebeșelea devine dirijorul principal al Filarmonicii Naționale George Enescu și totodată dirijor principal al Filarmonicii Naționale a Macedoniei de Nord. 

Important dirijor de operă, Bebeșelea a fost numit dirijor principal al Operei Naționale Române din Iași în 2011, devenind cel mai tânăr dirijor principal din România din toate timpurile. În anul 2015 a fost numit dirijor principal al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. În 2014 a primit premiul „Cel mai bun dirijor” la Gala Premiilor Operelor Naționale Române.

Câteva elemente importante recente care i-au consolidat buna reputație de dirijor de operă includ dirijarea noii producții a „Miresei Țarului” de Rimski-Korsakov la Opera din Perm și a lucrării lui Rossini „Il viaggio a Reims” la Festivalul de Operă Rossini din Pesaro. Spectacolele au fost foarte apreciate de public și critici deopotrivă. Alături de Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca, Gabriel Bebeșelea a prezentat spectacole cu o punere în scenă redusă a „Aurului Rinului” și „Walkiriei” de Richard Wagner.

Gabriel Bebeșelea se dedică redescoperirii și cercetării muzicii și este responsabil de descoperirea mai multor capodopere muzicale de mult uitate sau neglijate. În 2018, pentru a aduce această muzică la lumină, a înființat ansamblul Musica Ricercata – un colectiv artistic internațional dedicat reprezentațiilor avizate istoric ale unor compoziții muzicale de la baroc la epocile moderne, îndeosebi de muzică veche. În afara calității de director artistic al ansamblului Musica Ricercata, începând cu anul 2019, Bebeșelea este și directorul artistic al Festivalului Musica Ricercata organizat în Sibiu, orașul său natal.

În 2015, Gabriel Bebeșelea a studiat alături de doi dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii: Bernard Haitink la Festivalul de Paște de la Lucerna și Kurt Masur la Aurora Classical Festival.

În plus, în 2011 a obținut o bursă constând într-un stagiu la Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut ocazia de a asista la repetițiile și concertele unora dintre cei mai reprezentativi dirijori în momentul de față: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnanyi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.

În anul 2010, a absolvit Academia de Muzică din Cluj „summa cum laudae”, cu o diplomă de licență în dirijat orchestră la clasa lui Petre Sbarcea. Doi ani mai târziu, a absolvit masteratul la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de dirijat orchestră a lui Horia Andreescu.

În 2018, Gabriel Bebeșelea a obținut titlul de doctor „summa cum laudae” la Universitatea Națională de Muzică din București cu teza „Cercetarea manuscriselor compoziționale, premisa și miza interpretării conducerii” sub îndrumarea prof. univ. Dan Dediu.

În prezent locuiește la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică și Arte ale Spectacolului din Viena, clasa prof. Mark Stringer.

 

Recomandările redacției