somos 1

Ziarul nostru a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la situaţia de la Somoş, unde Direcţia Silvică a defrişat arborii situaţi la marginea pădurii, pentru a face loc unui gard, construit cu încălcarea mai multor prevederi legale şi în lipsa unui acord de mediu valabil. Construirea gardului a început cu toate că acordul de mediu era expirat, iar în decizia de încadrare emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului  în 22.02.2011 e se arăta negru pe alb că se dă undă verde pentru complex numai dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Pe de altă parte, avocaţii celor care luptă împotriva celor întâmplate acolo vorbesc despre săvârşirea unei infracţiuni de fals, infracţiune comisă pentru a justifica preluarea administrării fondului cinegetic din pădurea cu pricina de către Direcţia Silvică Arad. Din informaţiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vănătoare nr. 26 Somoş, operaţiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectivă, în fişa în care era trecută suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic figura suprafaţa de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile naţionale, judeţene şi calea ferată care traversează fondul de vânătoare. Pentru toate celelalte suprafeţe se plătea redevenţa datorată statului şi proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet în 2013, fişa cu privire la suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic era modificată, de data aceasta apărând o rubrică nouă, cu o suprafaţă de 714,3 hectare neproductivă din punct de vedere cinegetic, exact suprafaţa singurei păduri de pe raza fondului de vânătoare, unde figurează Complexul de Vănătoare Somoş, care are autorizaţia nr. 29/216577/24.03.2011.

În urma solicitării avocaţilor care se opun, pe bună dreptate, construirii ţarcului, solicitare adresată Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea în vederea prezentării oficiale a structurii suprafeţei neproductive cinegetic, instituţia cu pricina a refuzat în primă fază comunicarea acestei informaţii. În aceste condiţii, avocaţii au solicitat instanţei să oblige ITRSV să transmită documentul solicitat. Surpriză însă. A apărut o altă fişă a fondului de vânătoare, în care apare o rubrică care nu exista anterior, cu menţiunea „lipsea din fişă la data preluării fondului”. Astfel, cei care s-au opus construirii ţarcului susţineau că nu mai trebuie alte dovezi cu privire la falsul comis. Există astfel dovada clară că în momentul preluării fondului de vănătoare de la Direcţia Silvică nu exista acordul gestionarului pentru construcţia gardului, construcţie care nu se poate realiza fără acordul acestuia. Potrivit vânătorilor, îngrădirea unei păduri protejate, cum e cea de la Somoş, este o adevărată crimă. Acolo trăiesc specii de vânat mare, cerb lopătar, cerb carpatin, mistreţ, pentru care pădurea reprezintă singurul refugiu de pe acel fond. Astfel, s-a făcut o plângere penală pentru fals şi uz de fals, silvicultorii fiind acuzaţi că „au modificat acte oficiale pentru a putea obţine în mod fraudulos dreptul de a realiza acest complex de vânătoare.”

Defrişări masive

De menţionat că pentru ca ţarcul să poată să fie construit s-au făcut defrişări masive, ilegale, după cum susţin cei care se opun investiţiei, arborii fiind îndepărtaţi cu tot cu rădăcină, în încercarea de eliminare a tuturor probelor cu ajutorul lamei buldozerului. Din păcate nimeni nu a răspuns sesizărilor făcute, astfel, pe această cale le cerem încă o dată public să răspundă celor de la Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, conducerii Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea, cum a fost posibil că într-o pădure de protecţie s-a tăiat un aliniament pe o bandă cu lăţimea de la cinci la opt metri, pe o lungime de 15 kilometri, s-au extras ilegal sute de arbori.

Complicităţi din partea mai multor instituţii

Acum, cei care se opun proiectului susţinut de directorul Direcţiei Silvice, Teodor Ţigan, susţin că deţin o adresă de la Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic (CRSC) Oradea, fostul Inspectorat Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic, prin care se confirmă faptul că operaţiunea de scoatere din fondul de vânătoare a suprafeţei pe care s-a realizat ţarcul, s-a făcut prin fals şi uz de fals. Asta, în condiţiile în care actualul gestionar al fondului nu şi-a dat avizul pentru scoaterea pădurii Somoş din fondul pe care-l administrează. De asemenea, aceştia acuză Garda de Mediu şi CRSC de complicitate la tăierile ilegale care s-au făcut pentru ridicarea gardului, în  condiţiile în care deşi în zonă s-au făcut defrişări masive, aşa cum am arătat mai sus, în urma verificărilor s-a stabilit doar un prejudiciu de 0,98 mc, pentru că dacă s-ar fi ajuns la 1 mc prejudiciu s-ar fi deschis dosar penal, iar în condiţiile actuale este vorba doar despre o contravenţie. Indiferent care este cantitatea de lemn tăiat, refuzăm să credem că este de doar 0,98 mc, în condiţiile în care s-au defrişat sute de aorbori pe o lungime de 15 kilometri, iar un arbore poate avea un metru cub, interdicţia din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului, aşa cum vă informam în numerele trecute ale ziarului nostru nu era cantitativă, ci era totală, în sensul de a nu se tăia niciun arbore pentru amplasarea gardului.

Un gard electrificat

Mai mult, reprezentanţii celor care se opun proiectului susţin că gardul ce a fost ridicat este… electrificat. „Ne întrebăm cine şi-a permis să facă defrişări într-o pădure de protecţie, Sit Natura 2000, pe o lungime de 15 kilometri şi o lăţime cuprinsă între cinci şi zece metri, pentru a putea amplasa acolo un gard electrificat? Din cauza acestui gard au murit sute, dacă nu chiar mii de păsări, iar animalele care aveau habitatul în pădure şi au rămas în afara acesteia după ridicarea gardului produc numeroase pagube agricultorilor din zonă. De asemenea, calul unui sătean din Ţipar a avut serios de suferit, după ce a atins gardul. Animalul şi-a revenit abia după un tratament de trei-patru săptămâni, la un cabinet veterinar din Sintea Mare”, susţin cei care se opun proiectului.

Din informaţiile noastre, în iarnă, Direcţia Silvică şi gestionarul fondului de vânătoare a încercat să întocmească o serie de procese verbale de inventariere a vânatului, însă nu s-a predarea-primirea gestiunii asupra suprafeţei cu pricina nu a fost realizată. Tot conform surselor noastre, actualul gestionar al fondului, Asociaţia de Vânătoare Lazăr Hunting a făcut o adresă către Direcţia Silvică Arad prin care solicită să i se pună la dispoziţie o sută de exemplare de cerb lopătar şi o sută de mistreţi. Asta, în condiţiile în care, conform surselor noastre, animalele rămase în ţarc, alături de puii lor, nu mai acces la apă, iar Direcţia Silvică nu are nicio bază legală să le furnizeze hrana, pentru că suprafaţa pe care a fost ridicat ţarcul nu a fost preluată oficial. Ne întrebăm ce părere au reprezentanţii Ministerului Mediului şi cei ai asociaţiilor de protecţie a animalelor cu privire la situaţia în care a fost pus vânatul de la Somoş. Pentru a afla şi un punct de vedere oficial, am  trimis în acest sens mai multe întrebări către ministerul de resort.

Plăţi anticipate fără acoperire contractuală

Persoanele care se opun proiectului au numeroase semne de întrebare şi  cu privire la modul în care s-a făcut plata pentru ridicarea gardului, pentru că în contract nu exista nicio prevedere privind plata anticipată. „ Teodor Ţigan a grăbit foarte mult executarea acestui gard. Astfel, s-a plătit în avans firmei constructoare suma de 400.000 de lei, fără acest lucru să fie prevăzut în contract. Valoarea iniţială totală a contractului a fost de 1.600.000 de lei plus TVA. Pentru a se justifica cei 400.000 de lei plătiţi în avans s-au mai făcut lucrări la ţarc şi după ce instanţa a dispus suspendarea lor”, mai spun cei care se opun ţarcului.

După cum deja ne-a obijnuit, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice nu ne-a răspuns la telefon pentru a prezenta şi punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă.

***

În numerele viitoare ale ziarului nostru vom dezvălui noi nereguli petrecute în cadrul Direcţiei Silvice Arad, cu privire la anumite partizi de masă lemnoasă scoase la licitaţie cu dedicaţie, retrase de la vânzare pentru a fi acordate ulterior firmei care ar trebui să câştige.

 

Recomandările redacției