Gazele de şist i-au făcut pe reprezentanţii Patronatului arădean să ceară modificarea Constituţiei

În numerele trecute ale ziarului nostru vă informam că nu mai puţin de 55.000 de hectare de teren de pe raza judeţului sunt în pericol din cauza exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile la care sunt expuse terenurile agricole din cea mai productivă zonă a judeţului. Conform lui Muscă, o firmă din Ungaria a cerut acordul proprietarilor de pământ să facă prospecţi­uni în perimetrul Zărand – Olari – Sântana – Zimandu Nou – Arad – Livada – Curtici – Macea – Dorobanţi – Iratoşu – Pecica.
În ultimele zile, scandalul a luat amploare. Marin Crişan, preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Român susţine că organizaţia din care face parte a început demersurile pentru a verifica legalitatea actelor de care se prevalează firma care vrea să facă prospecţiuni. „Până acum s-a descoperit că mai multe documente au fost uitate cu rea-credinţă”, a declarat Crişan.
Fără concesiuni
Mai mult, acesta susţine că Patronatul arădean cere modificarea Constituţiei, pentru eliminarea noţiunii de concesionare, astfel încât statul să intre din nou în posesia resurselor explotate. „În articolul 135 din Constituţia actuală se spune că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară şi exploatarea resurselor na­turale în concordanţă cu interesul naţional. Iar în articolul 136, se arată că bogăţiile de interes public ale subsolului, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate. Constituţia de acum vor­- beşte despre concesionare ca fiind singura modalitate de contractare între stat şi o companie privată. Noi, Filiala Arad, împreună cu Confederaţia Patronatului Român, cerem să se scoată noţiunea de concesionare din Constituţie şi să se revină la situaţia anterioară anului 1995, când resursele minerale erau împărţite între firma care le exploata şi stat”, a continuat Marin Crişan. Dacă s-ar modifica legea fundamentală, o parte din resursele minerale ar putea rămâne la dispoziţia Statului Român, care în momentul de faţă primeşte o redevenţă de la firmele concesionare. „Acum, dacă s-a stabilit rede­venţa la 13%, ne dau controvaloarea în lei, resursele sunt vândute în străinătate, iar atunci când avem nevoie de ceva ni le dau la un preţ stabilit de ei. Noi propunem ca firma care preia lucrarea să primească 51% din resurse, pentru că preia riscul şi face investiţii, deci trebuie să primească mai mult, iar statul să obţină 49% şi să facă ce vrea cu resursele. Sistemul a fost propus de Academia Română, dar pentru a-l implementa avem nevoie de sprijinul partidelor politice şi al ONG-urilor”, a încheiat Crişan.