Nu în fiecare zi dă norocul peste tine şi îţi pune în mână o geantă plină de bani. Şi nu orice fel de bani, ci din ăia americăneşti. Că nu în fiecare zi, e doar aşa o vorbă, pentru că de o geantă plină de 9.000 de dolari plus un laptop de calitate, care mai valora şi ăla cel puţin câteva sute bune de verzişori, nu dai într-o viaţă lungă de om. Şi totuşi, unii sunt norocoşi. Beniamin Druhala, un simplu agent de pază care lucra în Atrium Mall, a găsit o astfel de geantă uitată de cineva într-un fast food. Nu ştiu câţi dintre noi nu s-ar fi făcut că plouă, ar fi pus geanta subsuoară şi dispăruţi eram. Cu geantă cu tot. Cu 9.000 de dolari poţi trăi ca un împărat vreo jumătate de an în Republica Dominicană sau îţi poţi cumpăra o maşină bună de tot, ori mai pui ceva şi îţi poţi lua chiar o locuinţă. Ca să nu mai zic că pentru cei care au avut de-a face de-a lungul vieţii cu vreo bancă puteau să îşi potolească binişor din datorie. În cazul omului nostru, putea de acum încolo să îşi facă meseria pur din plăcere. Dar lui nu i-a trecut aşa ceva prin cap. Primul gând a fost la cel care şi-a pierdut geanta şi cum să îl ajute să şi-o recupereze.

Astfel de gesturi sunt rare, iar cei care fac aşa ceva nu pot fi decât nişte oameni speciali. Ei găsesc o dată în viaţă o sumă mare de bani, care nu li se cuvine dar o înapoiază, fără nici un altfel de gând păcătos. Tot ei sunt daţi uitării a doua zi sau eventual un astfel de om este etichetat drept „prostul anului“. Alţii în schimb, politicienii noştri mai exact, pun mâna poate în fiecare zi pe câte 9.000 de dolari, care tot nu li se cuvin, dar pe care şi-i îndeasă adânc în buzunare. Mai mult, suntem nevoiţi să îi vedem în fiecare zi la televizoare sau prin ziare, lăudându-se cu câte-n stele ştiu ei face pentru comunitatea lor. În viziunea unor asemenea lichele, Beniamin Druhala nu poate trece decât „prostul anului“. Ei, absolut nici unul dintre ei, nu ar fi fost capabili de un asemenea gest şi nici nu pot să îl înţeleagă.

Cred că agentul de pază din mall nu ar trebui să fie uitat prea repede. Ba mai mult, consider că pentru gestul său merită cel puţin distincţia de cetăţean de onoare al Aradului. Face mai multă onoare oraşului decât toţi politicienii actuali adunaţi laolaltă.

P.S.  Nu ştiu nimic despre caracterul americanului nostru, căruia i-a fost înapoiată geanta, dar trag nădejde că mulţumirile lui nu au fost doar la nivel verbal şi nu au constat doar dintr-o simplă strângere de mână.

Recomandările redacției