Așa-numita diferență dintre gene­rații a existat dintotdeauna. Cei mai experimentați în viață, de cele mai multe ori nu au o părere tocmai bună despre generația mai tânără. Această ciclicitate se manifestă la fiecare genrație care înaintează în vârstă, așa că i-am întrebat pe arădenii de peste 30 de ani, cum îi văd ei pe cei mai tineri?
„Nu aș vrea să fac o genera­lizare, pentru că nu este corect
să-i băgăm pe toți în aceeași oală. Ca în orice altă generație. Sunt și copii buni, dar și copii mai puțini buni, ca să spun așa. Cei pe care nu îi apreciez petrec prea mult timp cu privirea ațintită asupra ecranelor de orice fel, de la calculator, televizor până la obiectul lor esențial, telefonul. Cred că dacă acestor copii le-ai lua telefonul pentru câteva ore nu ar știi ce să facă. Sau să nu le iei telefonul, să rămână fără baterie, sau să nu aibă internet. Ei până și când ies în oraș, stau toți la o masă fără să vorbească, doar stau și se uită pe telefon. Nu știu, poate vorbesc unii cu alții pe telefon, dar asta ar fi absolut absurd, dar nu ne mai poate uimi nimic în această epocă a tehnologiei. După cum am spus, nu vreau să generalizez, sunt și copii buni. Dacă tot m-am legat de cei dependenți de tehnologie, trebuie să-i apreciez și pe copiii, tinerii, care fac ceva folositor cu tehnologia. Este epoca tehnologiei și dacă ești bun la asta, poți face bani frumoși dacă ai un loc de muncă ca IT-ist sau ceva semănător” spune Andrei, 37 ani.
„Cred că toți dintre noi am fost generația în care nu s-au pus spe­ranțe. Și despre noi, când eram tineri se spunea că nu avem competențe și că nu vom realiza nimic în viață, și uită-ne astăzi. Bine­înțeles, sunt întotdeauna cazuri fericite și cazuri triste, dar nu me­rită să ne facem griji legat de tineri. Și ei, la rândul lor vor avea aceeași atitudine față de cei mai tineri decât ei, după ce vor trece de 30 de ani” ne-a spus Cristina, 31 ani.
„Când spui generația tânără, mă gândesc la copiii care nu pleacă nici unde fără telefon și încărcător. S-a întâmplat să fiu lângă un grup de tineri în tramvai, care mergau spre centru și încercau să decidă ce cafenea să aleagă. Criteriul lor de alegere nu era cea mai bună limonadă, sau care cafenea are muzică pe placul lor, ci care are priză lângă masă pentru a-și încărca telefonul. Știu că nu sunt toți tinerii chiar atât de absorbiți de lumea virtuală, dar mi s-a părut un caz amuzant și trist în același timp” zice Pamela, 42 ani.
Sorina Dragomir

Recomandările redacției