Gloria de a fi urcat…

0
413

Vârtejul zilnic al evenimentelor ne face de cele mai multe ori să ne pierdem în subiecte sterile, ce stârnesc multe pasiuni și cosumă energii, dar ele nu dau nici pe departe acel impuls care duce societatea înainte. Altfel spus, nu aduc plusvaloare sau, dacă vreti, nu ne dau un mâine mai bun decât ziua de astăzi. De aceea, nu este de mirare că zilele acestea puțină lume își mai aduce aminte că în urmă cu exact 22 de ani și două zile se năștea o foarte importantă companie arădeană. O poveste născută parcă în America de la o idee, un spațiu cât un garaj, mult entuziasm și convingerea că succesul este o chestiune de timp. Și așa a fost. Apoi a hală de închiriat, pe urmă o fabrică, o marcă care a devenit un brand de renume pe aproape toate meridianele. Iar aproape fiecare arădean are în casă un produs al acestei companii. Da, acum cortina a căzut, iar în spate a rămas compania Contor Zenner, ulterior Contor Group. Povestea merită retrăită, pentru că este unul dintre rarele exemple din România când sămânța unui concept, a devenit idee, apoi, apoi o strategie, iar strategia s-a „feliat” în planuri de acțiune, cu termene și sarcini de îndeplinit. Nu mai puțin important este că în spatele acestora au stat oameni, imensa lor majoritate fiind lucrători, tehnicieni și ingineri formați în industria locală. Când toată lumea fugea de producție, iar fabrici întregi cădeau precum spicele de grâu sub lama secerii, un om și anume dr. ing. Tudor Caracioni s-a îndreptat tocmai spre acest domeniu. Era întocmai ca pe un drum cu două benzi: una a comerțului pe care mergeau mai toți și una , aproape goală, a activităților productive. E drept, acest drum era ca unul de țară, fără asfalt, cu bolovani și gropi menite parcă să te împiedice să înaintezi. Dar toate astea au fost depășite. Și meritul este cu atât mai mare, cu cât în acele timpuri unii, vindeau fabrici la… sacoșă (furt de rulmenți, piese, componente etc – n.n.) pe ideea că e al nostru, al tuturor, deci a nimănui. Iar alţii, precum Tudor Caracioni investea profitul. Desena, gândea, construia hale și fluxuri de producție integrate, cât mai eficiente. Afa­cerea creștea, iar produsele cucereau noi și noi piețe din Germania, Franța, țările balcanice, Peru, India și altele. Bineînțeles și piața internă a fost cucerită, pas cu pas, până la o cotă de piața de peste 75%. În timp, în jur de șase sute de arădeni au lucrat la această companie, iar atunci a fi angajat al acestei firme era sinonim cu siguranța și perspectiva ieșirii la pensie din acest loc. Asta înseamnă că s-a creat un brand. Dar un brand nu se face ca o bucată de plastilină. Rupem o felie amorfă, o modelăm și o botezăm brand. Nu. Un brand se formează, din calitate, performanțe demonstrate în timp, iar toate acestea duc la încredere. Şi asta se construiește zi de zi. Iar Contor Group și-a câștigat încrederea clienților și a devenit brand. Criza din 2008 a atins și această companie. Însă soliditatea ei i-ar fi dat toate șansele să răzbată. Din păcate, o politică obtuză și chiar antieconomică a băncilor, care au impus un management care nu avea nici cea mai mică tangență cu acest domeniu, au dus la faliment. Oricum însă, istoria merita amintită. Pentru că nu căderea este importantă, ci gloria de a fi ajuns în vârf. Iar tot viața ne arată că după coborâre urmează un nou urcuș…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.