Mai sunt câteva zile şi un nou lot de parlamentari va fi pe scena politică în următorii patru ani. Nici la Arad, situaţia nu este cu mult diferită faţă de restul ţării: avem traseişti, începători politic, în sensul că nu au mai deţinut un mandat, amatori, tot felul de lichele mai mici sau mai mari, dar şi câţiva oameni. Iar efortul de a-i număra nu este, din păcate prea mare. Pe aceştia din urmă, care chiar au încercat şi unii chiar au reuşit să-şi onoreze mandatul. Aşadar ce avem?  Un număr de 138 de candidaţi şi un independent pentru şapte locuri de deputat şi trei locuri de senator. Nu vom mai enumera întreagul pomelnic. Cei mai mulţi dintre dumneavoastră îi ştiu
cu bune, cu rele. Ne vom ocupa acum doar de cei care au ieşit în evidenţă. Desigur nu prin fapte pozitive. Acelea sunt de fapt normale şi ar trebui să fie menirea fiecărui parlamentar de a iniţia şi a susţine propruneri legislative care să genereze în cele din urmă o viaţă mai bună. Unii dintre aceşti parlamentari chiar au avut asemenea iniţiative. Dar nu despre ei este vorba acum. Ci, despre ceilalţi. Aceia despre care ar trebui să chibzuiţi bine dacă mai merită sau nu încrederea dumneavoastră. Pentru asta vom da acum câteva fapte. Iar unul dintre aceste criterii, unul palpabil, concret şi care nu poate fi combătut ,deoarece prezintă date certe, este traseismul politic. Adică perindarea de la un partid la altul. Cei mai mulţi dintre ei folosesc ca alibi scuza că s-au dus pentru binele oamenilor. „Nu m-am mai regăsit în partidul X. De aceea am venit la partidul Y. Aici pot să-i reprezint cu adevărat pe oamenii care mi-au dat încrederea”. Este în fapt cea mai puerilă motivaţie. În fond oamenii ţi-au dat încrederea că erai în partidul X şi nu pentru că au visat ei că vei merge într-o bună zi la partidul Y. Pe care poate nici nu-l agreează.  Asta o înţelege până şi un copil de şase ani. E ca şi cum i-ai lua acadeaua din mână. El înţelege că a fost înşelat. Iar alegătorul este înşelat. De aceea, este la mintea cocoşului că aceşti indivizi au plecat la un alt partid pentru ei şi doar pentru ei. Că ei s-au sacrificat pentru oameni este o poveste de adormit copiii. Desigur pentru cei sub şase ani, care mai cred în poveşti de acest gen. De ce? Poate cel mai bun răspuns în această privinţă l-a dat portalul „România curată”. Aici se spune: „Poli­tica la români continuă să fie principala cale spre înavuțire, candidații și familiile lor beneficiind de poziții publice deja în trecut, la care nu erau îndreptățiți de pregătirea lor profesională, și de averi peste ceea ce ar fi fost justificat prin salariul lor oficial. Pe lângă funcții și averi prea mari, contractul cu o entitate publică al firmei asociate cu candidatul e a treia sursă frecventă de profit necuvenit. În România, firmele politicienilor câștigă semnificativ mai multe contracte cu statul, atât din resurse bugetare, cât și din fonduri europene ”.
Un semnal de relativă curăţire            s-a dat. Sigur că nici partidele nu au ieşit la înaintare cu oameni cu condamnări. Numai că şi a te perinda de la un partid la altul este un semnal, cel puţin de neseriozitate, ca să nu mai spunem că poate da naştere la semne de întrebare asupra moralităţii unui astfel de candidat. De altfel, tot în „România curată” se mai remarca faptul că: „Traseismul este cronic și nesancționat de electorat, cu numărul celor care schimbă partidul pentru a-și păstra funcția în creștere. Numărul mare de traseiști pe listă ridică semne de întrebare cît de serioasă a fost încercarea partidelor de a înnoi clasa politică”.
Fenomenul se întinde de-a lungul şi de-a latul întregii ţări.
Popularii stau bine la…
traseism
Însă acum ne interesează ce se întâmplă la Arad şi nu la Constanţa sau la Baia-Mare. Pentru că numele lor vor figura şi pe buletinele de vot. Aşadar ce avem aici, la Arad, în materie de traseişti? Primul pe listă este Florin Remeţan, candidat al popularilor, fost subprefect. Acesta a avut o metamorfoză interesantă în aceşti ani de după Revoluţie. Apartenenţa la PCR n-o mai punem. După 1989, Remeţan nu a sărit departe de trunchiul originar şi a ajuns la PSM, pentru necunoscători Partidul Socialist al Muncii. După ce valul acesta s-a stins a avut loc un… transfer normal la PSD. După aceea a ajuns  să fie creatorul unui partid nou numit Pro Demo. A prins câteva locuri de consilieri prin judeţ, dar a avut viaţa unei libelule. Frumoasă, intensă, dar foarte scurtă. Surprinzător sau nu, ajunge şeful filialelei judeţene a popularilor şi prinde un loc de consilier judeţean în actuala legislatură. Acum este în pole position pentru Cameră. Aşa ca să încheiem într-o notă optimistă despre Remeţan circulă vorba că în viaţa sa politică, ideologic a fost cel mai la dreapta …atunci când era membru al PSD.
Şi dacă tot suntem la populari, sa-l amintim aici pe Silviu Dimofte. Acesta a trecut pe la PNG-ul lui Gigi Becali, apoi a făcut o oprire destul de lungă la domnul Dan Diaconescuuuuuu, respectiv PPDD. Din această poziţie a fost şi consilier local de Ineu, funcţie din care a demisionat. De câteva luni s-a înscris în PMP şi a prins locul unu pe listă la Senat.
Şi dacă tot am zăbovit pe la domnul Dan, să mai facem referire şi la un alt vajnic exponent. Nimeni altul decât Ion Şcheau, zis şi „Ianika” pentru prietenii de peste graniţă. Acesta este şi deputat. Numai că a fost anul şi partidul. Cu vreo două mii de voturi s-a ales deputat de Aradul Nou, la ultimele alegeri uninominale. De pe locul trei la redistribuire a intrat în Parlament. Dacă ăsta nu e noroc, atunci ce mai e? Când PP-DD a început să ia apă la bord a sărit fără ezitare în barca social-democrată. Aici, la europarlamentare a făcut opinie separată faţă de conducrea locală. Gurile rele zic că ar fi fost parte dintr-un puci, dar nu i-a reuşit. Drept urmare a trecut strada şi a ajuns în tabăra liberală. În ciuda tuturor previziunilor a prins un loc doi la Senat, în detrimentul unor nume consacrate în filiala arădeană, cum ar fi Igaş. De a ajuns fostul ministru de interne în plină campanie să-l taie pe porcul Şoni. Locul nu este foarte sigur, dar într-o anumită conjunctură nu-i exclus ca „Ianika” să ajungă senator. Fapt este că acesta a schimbat trei partide în nici trei ani.
Calimente „bulgarul”, patru mandate şi partide tot atâtea….
Normal, am lăsat ce-i mai bun la urmă. Da, aţi ghicit este vorba de Mihăiţă Calimente. Are patru mandate la activ şi acum la 64 de ani îl vrea şi pe al cincilea. A început cu PNŢCD, Apoi pentru o foarte scurtă perioadă de timp a ajuns la partidul fostului premier Radu Vasile. Dar după acest foarte meteoric episod, au urmat liberalii.  Asta aşa, că între timp ţărăniştii nici nu mai contau şi nu mai puteau fi o trambulină pentru fostul rugbyst. Aşa că… grămada liberală a fost una tocmai bună pentru a marca din nou, după pauza dintre 2000 şi 2004. Cu o prezenţă contondentă şi-a câştigat mereu locuri eligibile. Numele său ar fi  fost legat şi de controversata afacere cu dezinfecţia din vămi contra gripei aviare din 2005-2006, când ministru era Flutur. Ultima nefăcută este afirmaţia cum că „Dacă poporul nu ne vrea pe noi, să îi voteze pe bulgari”, a declarat Mihaiţă Calimente, când se făcea referire la primenirea clasei politice. Acesta a mai fost identificat de ANI ca avînd probleme de integritate. Pe site-ul ANI se spune:
„În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care și-a angajat fiul în funcția de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispozițiile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 33.258 Lei”.
Parlamentarul a cerut anularea actului administrativ emis de ANI, dar a pierdut în primă instanţă. Nici viaţa în PNL nu e uşoară când şi la Bucureşti apele par să se tulbure, iar organizaţia lui Rareş
Mănescu, unde era înscris şi Calimente,  are rezultate catastrofale. Iar la Arad, Falcă l-ar fi ostracizat pe un loc neeligibil. Şi atunci ce mai rămânea de făcut? Un partid la care să se prezintă la masa gata aranjată.  Şi să se pună în fruntea bucatelor. Iar acesta este ALDE Arad. Vechea conducere a fost mazilită şi Calimente s-a pus în fruntea bucatelor, pentru a prinde un nou mandat. Ar fi al cincilea….  Ce ar mai fi de zis? Alegeți ce veți considera de cuviință. Dar să nu uitaţi că  alegem pe spatele nostru,  pe nervii noștri, pe banii noștri. Pe viața noastră furată până la urmă.

Recomandările redacției