Zilele trecute, Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, a vizitat Liceul Special din Arad, din dorința de afla, care sunt problemele cu care se confruntă cei de aici.
,,Am discutat la Liceul Special Sfânta Maria despre proiectele prin care se vor oferii condiţii mai bune copiilor şi cadrelor didactice. Clădirea școlii necesită anvelopare, pentru eficienţă energetică şi un aspect mai frumos. De asemenea tâmplăria, ferestrele şi sălile de curs, necesită și ele investiții. Am fost la faţa locului şi am discutat despre proiectul tehnic al acestei investiţii necesare”, declară Ionel Bulbuc.
Vicepreședintele a fost impresionat de elevii de aici, care în ciuda deficiențelor, sunt dornici de a învăța lucruri noi. ,,M-au impresionat copiii de la Școala Specială Sfânta Maria. I-am întrebat ce fac, ce au nevoie și ei au cerut cărți. Mi se pare mare lucru, să găsești copii avizi de carte, așa că, mi-am făcut timp să îi întâlnesc din nou, am mers cu cărți și cu mare drag de ei”, spune acesta.
Poate că, mulți arădeni, nu cunosc faptul că în oraș a funcționat din 1922 o școală specială. Se numea „Institutul de fete oarbe adulte”și aici învățau eleve cu probleme de vedere. Deși, inițial se intenționa crearea unei școli pentru fetele nevăzătoare adulte, până în anul 1936 aici au învățat și fete minore, după care acestea au fost mutate la Buzău. În această perioadă, paralel cu învățamântul teoretic, se desfășura și activitate practică.
Materiile ce se studiau aici erau, scrisul și cititul în sistemul Braille, matematica, istoria, științele naturii, geografie, religie. Fetele cu probleme de vedere din Arad, învățau să împletească scaune din trestie și alte obiecte din paie de orez sau din nuiele, să croșeteze și să toarcă lână.
În anul 1947 școala funcționa cu numele de „Așezământul oarbelor majore din Arad”.
Începând cu anul 1959 ia ființă o clasă de masaj, la școala profesională pentru elevele nevăzătoare. Pe vremea aceea, durata de școlarizare era de cinci ani. Din 1960 s-a introdus cartonajul, adică confecționarea ambalajelor din hârtie,carton și cutii, care după 1964 a luat o mare amploare. Această meserie era foarte bună la acea vreme, pentru elevele nevăzătoare care și-au găsit ușor locuri de muncă.
De-a lungul vremii, școala a suferit diferite transformări. Astfel că în anul scolar 1991-1992 instituția primește și băieți la cursuri, iar începând cu anul școlar 1994-1995 se trece la înființarea unei grupe combinate de preșcolari și copii din ciclul primar si gimnazial.
În momentul de față, activitatea educațională se desfășoară în 28 de săli de clasă, două laboratoare de fizică și chimie, 11 cabinete, pentru limba română, limbi străine, biologie, geografie, informatică, educație tehnologică, psihodiagnoză, deprinderi de viață și trei cabinete pentru calificările profesionale, mecanică, industrie alimentară și masaj.
Activitățile de recuperare, se desfășoară sub îndrumarea profesorilor cu specialitate psiho-defectologie.
În prezent, clădirea școlii are nevoie de reabilitare, pentru a oferi condiții mai bune elevilor care învață aici. Din acest motiv, autoritățile își doresc să facă investiții în acest sector.
