OLYMPUS DIGITAL CAMERACamera Agricolă tinde să devină o instituţie pe care se fac experimente de modificare legislativă. În timp ce instituţia reprezintă interesele fermie­rilor şi aduce încasări substanţiale la bugetul de stat, Ministerul Agriculturii nu prevede în buget bani pentru salariile angajaţilor. După o asemenea greşeală, Guvernul hotărăşte ca aceste camere agricole să nu mai fie instituţii, ci organizaţii autonome, neguvernamentale de utilitate publică, conduse de reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri.
Camerele agricole judeţene sunt încă instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, aflate în subordinea consiliilor judeţene, finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la stat, prin bugetul ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De două luni şi jumătate muncesc angajaţii Camerei Agricole a judeţului Arad fără bani, pentru că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a calculat bani pentru funcţionarea acesteia, numai până în luna martie. Asta în condiţiile în care, prin munca funcţionarilor din cadrul camerei se aduc resurse în bugetul statului. Pe fondul acestei situaţii fără precedent s-a sesizat de curând Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, care a cerut soluţii urgente din partea Ministerului Agriculturii, pentru plata celor 18 angajaţi ai Camerei Agricole. Acesta a subliniat că situaţia de incapacitate de plată în care a ajuns deja Camera Agricolă este cauzată de incompetenţa şi proasta gestionare a fondurilor de către Guvern. Pe scurt, reprezentanţii Camerei Agricole jude­ţene spun că, Guvernul nu a prevăzut destui bani pentru acestea, în ideea că vor fi reorganizate, iar atribuţiile vor reveni fermierilor – persoane fizice ori juridice.
În rândul angajaţilor camerei situaţia a devenit însă disperată, cu atât mai mult cu cât primirea salariilor ar putea depinde de o rectificare bugetară. „Angajaţii Camerei Agricole sunt neplătiţi de aproape trei luni, pentru că ministrul nu a prevăzut bani în buget pentru noi, din greşeală. Este inadmisibil să nu prinzi bani în buget, fără să ştii exact dacă vor fi sau nu alegeri. Greşeala o simţim noi, care am ajuns să muncim gândindu-ne la cum ne mai plătim ratele la bănci. Noi asi­gurăm consultanţă gratuită tuturor fermierilor, facem proiecte, dar şi cursuri pentru specializare, astfel că aducem bani la bugetul statului. Şi tot noi nu ne primim salariile. Ni s-a comunicat prin Consiliul Jude­ţean că la următoarea rectificare bugetară se vor da bani şi pentru noi, dar până atunci mai este mult. A intervenit preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu cel care ne-a spus că intenţionează să ne susţină până ne vor fi alocaţi banii. Acesta a cerut o rezolvare urgentă, însă dacă nu ne vom primi banii luăm în calcul să intrăm în grevă“, susţine Adam Alda, directorul Camerei Agricole.
Schimbări legislative fără consultări
Pe fondul acestor probleme, Guvernul a modificat în ultima şedinţă, legislaţia privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor agricole. Conform noilor prevederi, camerele agricole nu vor mai fi „instituții private de interes public”, ci „organizaţii autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică”. Statutul de utilitate publică va fi acordat după ce camerele agricole vor dobândi personalitate juridică.
Peste trei luni, Comitetul Judeţean de Iniţiativă constituit prin ordin de prefect va organiza alegeri pentru constituirea camerelor agricole, în noua formulă. Noua formulă prevede ca membri să fie: individuali – fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în agricultură şi conexe; medicii veterinari, şi asociațiile profesionale din domeniul agricol şi conexe, precum şi grupuri de producători; patronate și sindicate din domeniul agricol; cooperative agricole; ocoalele silvice ale proprietarilor de păduri si ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; instituții de învățământ şi cercetare agricolă. Şi anul trecut au mai existat încercări de trecere la o funcţionare în sistem neguvernamental, pe principiul că astfel, fermierii ar fi mai bine reprezentanţi, însă au fost sortite eşecului, din raţiuni financiare şi birocratice. „Viitoarea Cameră Agricolă ar urma să fie a fermierilor. Noi am avut acest nume impropriu, întrucât înainte eram Oficiul pentru Consultanţă Agricolă. Probabil că vom rămâne pe vechiul sistem, însă nouă nu ni s-a explicat absolut nimic, la fel cum din câte ştiu nu li s-a explicat nici fermierilor. Pe noua legislaţie, fermierii vor fi cei care vor organiza alegerile, se vor ocupa de finanţare, precum şi mai departe de susţinerea activităţii camerei“, a mai spus Adam Alda.
Schimbările legislative tind să cre­eze haos, în condiţiile în care, fermierii, cei pentru care teoretic s-au făcut mo­dificările, nu au fost consultaţi în pre­alabil. Reprezentanţii a unsprezece asociaţii profesionale reprezentative ale producătorilor agricoli au cerut Mi­nisterului Agriculturii să fie consultaţi cu privire la modificările aduse legii camerelor agricole.
Înainte ca prevederile legii came­relor agricole să dea noi bătăi de cap, se pune problema finanţării activităţii acestora. Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri au susţinut deja că nu-şi permit finanţarea acestora. În plus, pe fondul reorganizării, riscul unei dispute între funcţionari şi fermieri este mare. „Din ceea am văzut în teritoriu, agricultorii, fermierii nu sunt dispuşi să dea bani pentru susţinerea activităţii acestora, şi nici pentru organizarea alegerilor pentru constituire. Asta ca să nu mai spunem că vor avea nevoie de specialişti“, a conchis Adam Alda, directorul Camerei Agricole.

Lasă un răspuns

Recomandările redacției