În această perioadă de pandemie și izolare, tot mai multe persoane se retrag în lumea virtuală. Rețelele de socializare capătă din ce în ce mai mulți adepți. Multe persoane din toate categoriile de vârstă, preferă să se retagă în această lume, care nu este de cele mai multe ori o lume a frumosului. Deseori atât copii cât și persoane aflate la vârsta matură, sunt agresate și hărțuite pe internet.

Nici arădenii nu au scăpat de asfel de probleme. De la un ”bună ce faci?”, la urmăriri și amenițări nu e decât un pas. S-a ajuns până și la urmăriri în viața reală, probleme la serviciu și în viața personală.

În spațiul virtual răspândirea zvonurilor, postarea fotografiilor sau altor informaţii personale, trimiterea unui mesaj răuvoitor sau postarea comentariilor răutăcioase,  se face uşor. Atunci când una sau mai multe persoane încearcă în mod repetat și intenționat să rănească o altă persoană putem vorbi în mod clar despre hărţuire.

Cunosc arădeni care au fost hărțuiți virtual și chiar amenițați, dar care preferă să rămână sub protecția anonimatului, din diverse motive.

Această problemă este cât se poate de reală şi nu toţi oamenii sunt imuni la comentarii răutăcioase. Cei care agresează online trebuie să se gândească de două ori înainte să fie răutăcioși, iar cei care trec prin asta trebuie să ştie că pot să ceară şi să primească ajutorul cuiva, fie că e vorba de prieteni apropiaţi sau familie.

Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problema reală. Unele persoane aleg să îi hărţuiască pe alţii şi să îi pună într-o lumină proastă din dorința de a-și câștiga puterea și autoritatea.

Amplificarea fenomenului de comunicare pe internet a adus cu sine multe beneficii societății, dar a avut însă unele consecințe negative, demne de luat în calcul.

România ocupă locul 3 în topul mondial, din punctul de vedere al vitezei de descărcare și locul 10 din cel al vitezei de încărcare pe internet.

În această perioadă de pandemie, țara noastră este clasată pe primul loc în Europa raportat la hărțuirea pe internet, în fiecare an sute de copii, femei și persoane în vârstă, fiind supuși abuzurilor emoționale în mediul virtual.

În studiul realizat anul trecut de către “Salvați copiii România” proporție de 54% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual. Totodată, 43% dintre ei admit că au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual, 61% simțindu-se inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet. Aproape jumătate dintre ei  au avut acces la mesaje cu conținut sexual spun că le-a fost trimis personal un astfel de mesaj și aproape 20% că li s-a cerut o fotografie sau o înregistrare video în care să își arate părțile intime.

Pe lângă posibilitatea formulării unei plângeri penale la poliție sau organele de urmărire penală, trebuie să știi și că victima unui caz de hărțuire, precum și orice altă persoană ce se consideră vătămată în drepturile sale, au la îndemână un demers în vederea reparării prejudiciului moral suferit, constând într-un proces civil.

Sancțiunile pot varia de la amendă penală la cel mult șapte ani de închisoare, pentru șantajul săvârșit cu scopul de a obține un folos.

Dacă o persoană postează un material care să-ți denigreze imaginea fără consimțământul tău, ar putea fi obligată să-ți plătească daune morale și să fie obligată să-ți ceară scuze public pentru încălcarea drepturilor victimelor.

Recomandările redacției