Motto:
Un cântec istoric ne-aduce aminte,
Că fraţii în veci vor fi fraţi.
Un cântec istoric bătrân ca Unirea,
Voi compatrioţi ascultaţi,
Un cântec istoric bătrân ca unirea,
Voi compatrioţi ascultaţi.

Treceţi batalioane române Carpaţii
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima în trei culori.
(Treceţi batalioane române)

Peste o mie de persoane s-au adunat, luni, a doua zi de Paşte, începând cu ora 17, în faţa bisericii ortodoxe din Ineu, pentru a lua parte la „Hora Ineuană”, despre care putem spune, parafrazând un cunoscut cântec patriotic, că este un obicei bătrân ca Unirea.
De altfel, trebuie spus că spectacolul, organizat de Primăria Ineu, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean, a fost urmărit nu numai de cei adunaţi în faţa bisericii, ci şi de pe balcoanele unor blocuri din apropiere.

Potrivit organizatorilor, hora se pornește în cea de-a doua zi de Paște, în centrul orașului, pe platoul din fața bisericii ortodoxe. Evenimentul își are originile în prima parte a secolului XX, imediat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. „După Actul Unirii, delegația ineuană care a participat la Marea Unire de la Alba Iulia a plecat în întâmpinarea armatei române eliberatoare. În vinerea mare,  pe 18 aprilie 1919, Garda Roșie a lui Bela Kun se retrage din Ineu spre Chișineu-Criș. În data de 20 aprilie 1919 pe la ora 04:00, ajunge dinspre Bocsig prima patrulă din avangarda Armatei Române. Ineuanii au primit Armata Română cu ouă roșii, cozonac, mâncare și băutură, iar pe case s-au arborat steaguri albe. În fața bisericii ortodoxe s-a oficiat slujba de Înviere în mijlocul armatei și a ineuanilor care au umplut platoul din fața bisericii. Apoi s-a jucat «Hora Unirii». Luni a ajuns și generalul Armatei Române, Dabija, care împreună cu armata, au continuat mar­șul eliberator spre apus. În amintirea acelor zile de unitate și identitate națională, românii ineuani au obiceiul ca a doua zi de Paște, cu mic, cu mare, toți să se strângă în centrul orașului și să înceapă o horă pe interpretarea unei melodii specifice, nemaiîntâlnită în alte zone. Cu binecuvântarea preoților jocul popular începea, iar petrecerea ținea până la lăsatul serii. Cu timpul, alături de preoți, hora a fost pornită și de primar. O vreme «Hora Ineuană» a fost interzisă de autorități, dar începând din anul 1990, ea se desfășoară în fiecare an”, susţin organizatorii.
Un spectacol pe cinste
Ajunsă la cea de a 97-a ediţie, „Hora Ineuană” s-a dovedit a fi un real succes, localnicii având prilejul să urmărească un spectacol pe cinste, prezentat de Nicoleta Pavel, prezentatoarea emisiunii „Mă întoc cu drag acasă” de la TV Arad şi susţinut de orchestra condusă de fraţii Şandru; două formaţii ale Ansamblului Doina Crişului (o trupă de copii mici şi o formaţie care a câştigat două ti­tluri naţionale); Grupul Ineuanii; Cosmina Brădean, Sorina, o  tânără speranţă a muzicii populare şi invitata specială, Stana Stepănescu, cu formaţia, care înainte de încheierea spectacolului i-a invitat pe ineuani la joc.  Deşi se anunţase ploaie, vremea a ţinut cu ineuanii, fapt care l-a făcut pe primarul Călin Abrudan să spună în glumă că acest lucru i se datorează prezentatoarei. „Astăzi (n.r.- luni) mi-a fost frică că plouă. De fiecare dată însă, când a fost Nicoleta Pavel la Ineu nu a plouat, ceea ce ne face să o invităm şi la alte manifestări pe care le vom organiza”, a spus Abrudan. În continuare acesta a ţinut să mulţumească colaboratorilor şi localnicilor care au făcut posibilă organizarea unei noi ediţii a „Horei Ineuane”. „Le mulţumesc tuturor colegilor, în special domnului senator Ioan Cristina, care a fost tot timpul alături de noi, le mulţumesc preoţilor, copiilor, tinerilor, ineuanilor, le mulţumesc de asemenea domnului viceprimar şi consiliului local care ne-au fost alături. Vreau să vă felicit, să vă doresc multă sănătate, dumneavoastră şi copiilor dumneavoastră şi să înceapă hora”, a mai spus primarul, înainte de începutul spectacolului.
Hora a fost începută de un grup de copii, iar primarul, viceprimarul Ionel Alb şi alţi localnici au intrat şi ei la joc.
Tradiţiile au viitor la Ineu
De remarcat că printre spectatori au fost mulţi tineri, mulţi copii, unii chiar în cărucior, semn că tradiţiile populare nu înseamnă doar trecut şi prezent pentru locuitorii oraşului, ci şi viitor. „Ideea de bază a acestei manifestări este că unitatea este foarte importantă într-o comunitate. Profit de această ocazie, pentru a le mulţumi oamenilor că au fost alături de mine în toate demersurile
administrative pe care le-am făcut. Mă bucur că oamenii au fost înţelegători de-a lungul anilor, au acceptat lucrările de canalizare care au provocat foarte mult disconfort. Cred că aceasta e cea mai mare realizare a noastră ca oraş, că am reuşit să avem toate utilităţile într-o perioadă relativ scurtă de timp. Datorită unităţii,         dezvoltarea poate continua într-un ritm din ce în ce mai accelerat. În următorul mandat vom pune accent pe restaurarea Cetăţii Ineului, terminarea tuturor asfaltărilor, a tuturor reţelelor de apă şi canalizare şi aducţiunea apei în Dealul Viilor, modernizarea centrului oraşului, cu sens giratoriu, o bază sportivă europeană, o politică continua de atragerea de noi investitori pentru crearea de noi locuri de muncă şi sprijinirea celor actuali, pentru a se putea consolida. Forţa şi progresul comunităţii îl face doar unitatea de grup, cam acesta este şi mesajul «Horei Ineuane», păstrarea tradiţiilor, valorilor, punerea lor în evidenţă, şi, de ce nu, revenirea la anumite tradiţii. În încheiere, mai vreau să vă spun că pe lângă «Hora Ineuană» am reluat şi «Festivalul surechiului» şi «Fiertul plimezului» (n.r.- magiunului de prune)”, ne-a declarat primarul Călin Abrudan.

Recomandările redacției