De peste trei ani de zile Guvernul Victor Ponta a reușit să pună pe stand-by aderarea României la Spațiul Schengen. Dacă e să ne luăm după Guvernul Victor Ponta, termenul pentru aderare ar fi la Sfântu’ Așteaptă. Răspunsul primit, în luna ianuarie, la interpelările formulate Miniștrilor Afacerilor Externe și Afacerilor Interne este cât se poate de evaziv. „Am solicitat informări privind stadiul discuțiilor pe tema aderării României la Spațiul Schengen, dar și despre darea în folosință a drumurilor transfrontaliere România-Ungaria, cinci dintre tronsoane fiind pe teritoriul județului Arad: Nădlac-Csanadpalota, Pecica-Battonya, Variașu Mic-Dombegyhaza, Grăniceri-Elek, Iermata Neagră-Denesmajor. Mi se spune cât se poate de tehnic și vag că tematica aderării a continuat să facă în mod constant și activ obiectul dialogului politico-diplomatic cu scopul obținerii consensului”. Dialogul diplomatic se poartă în cadrul Consiliului JAI și decizia privind aderarea se ia tot în acest for. La ultima ședință din ianuarie 2015, subiectul aderării nici nu a intrat pe agenda discuțiilor, deși România a fost reprezentată de Guvern, prin Ministrul Justiției. Acest obiectiv trebuie să fie rezultatul unui efort comun, asumat de Președinție, de Guvern și de Parlament. Dacă premierul se face că plouă, atunci și membrii cabinetului său preiau aceeași atitudine. În legătură cu solicitarea mea de a mi se spune clar când vor fi date în folosință punctele de trecere a frontierei, răspunsul a fost de genul: noi am semnat acordul de dare în folosință dar acest lucru e valabil doar pe hârtie. Deci punctele de trecere a frontierei sunt deschise pe hârtie, dar în practică trebuie să așteptăm aderarea la Schengen. Concluzia: „Guvernul nu a îndeplinit acest obiectiv. Executivul își face treaba doar de văzul lumii: prin acorduri și ieșiri televizate. Iar rezultatele concrete le simțim cu toții. În acest caz, al punctelor de trecere a frontierei, le simt mai ales locuitorii Nădlacului, Variașului Mic, Grăniceriului, Iermatei Negre și cei care tranzitează sau, mai bine zis, și-ar dori să tranziteze”, a conchis senatorul arădean.
A1 16
Investiții realizate și proiecte de viitor în comuna Craiva: a doua capelă mortuară, drumuri modernizate; sală de sport multifunțională, cadastrare sau introducerea gazului
citește mai mult »