Ceea ce prevedeam demult s-a întâmplat: Parlamentul European a votat proiectul care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și de combaterea eficientă a fraudelor şi corupţiei. Conform proiectului legislativ, Comisia Europeană va fi însărcinată cu stabilirea „deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept” şi va decide asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării.
Nu este niciun secret faptul că onor Comisia Europeană a pritocit această nouă flagrantă abatere de la Statutul Uniunii Euro­- pene doar pentru a menține România în postura de colonie exploatabilă până la epuizarea totală a resurselor sale, în folosul multinaționalelor din țările foste imperii. Primul derapaj de la Statutul Uniunii Europene a fost refuzul aderării României la Spațiul Schengen în momentul îndeplinirii tuturor condițiilor tehnice. Pentru prima dată, fără să fi existat vreo modificare a tratatelor de bază privind organizarea și funcționarea Uniunii Europene, la condițiile privind aderarea la Schengen au fost introduse condiții politice. Repet, fără să se facă vreo revizuire a tratatelor, ci în mod discreționar. Niciuna dintre țările membre UE nu a reacționat la această încălcare a tratatelor, pentru că știau că vizată este doar România. Din păcate, nu a protestat nici măcar România, pentru că partidele politice au preferat să folosească biciul stăpânului de la Înalta Poartă pentru accederea sau rămânerea la putere. România nu a contat deloc, au contat doar interesele clicii care susține, contra cost, deșertificarea economică a României.
Anii au trecut, iar șantajul cu aderarea la Schengen a devenit o unealtă uzată, ineficientă, așa că, sub presiunea situației actuale, a trebuit găsită alta. Așa s-a ajuns la condiționarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Se presupune că toate statele din Uniunea Europeană sunt state de drept. Fiecare, însă, are legi ale justiției total diferite de cele din altele. Tu, România, dacă alegi, să zicem, modelul francez, nu convine Germaniei, dacă alegi modelul Italiei, nu convine Franței și așa mai departe. Oricum ai face, nu respecți statul de drept! România nu este stat de drept decât dacă are un guvern dispus să accepte cedarea tuturor resurselor țării către multinaționale și un parlament care să legifereze aceasta. Chiar dacă unii guvernanți s-au supus acestui imperativ, au făcut-o doar parțial, atâta cât le folosea lor, dar acum s-a ajuns la punctul critic, la momentul bătăliei finale pentru supremație. Din păcate, am ajuns în situația în care purtătorii stindardului național sunt niște neaveniți, niște ageamii interesați doar de propria lor parvenire, iar pe partea cealaltă nu mai există nimeni. Aplaudacii străinătății, deghizați în purtători de cuvânt ai democrației și statului de drept, nu s-au ostenit să lupte pentru România, ci au preferat să lase asta în seama unor fosile ale comunismului. Este dureros și tragic, dar aceasta este o problemă pe care o vom analiza separat, fără referiri la un partid sau altul. Revenind la problema noastră , ceea ce mă intrigă cel mai mult este adăugirea unei alte condiții, adică „combaterea eficientă a fraudelor şi corupţiei”. Aha, m-am lămurit, dacă nu o susții pe Kovesi, adio fonduri europene! De unde până unde această încrâncenare? Nu cumva „românca” Kovesi, care a contribuit din plin la distrugerea capitalului românesc pe plan intern trebuie să-și ducă mai departe misia din postura de șefă a procurorilor europeni? Nu cumva este o continuare a scenariului în care românii manipulați au ales ca președinte un Iohannis, secondat de un șef al serviciilor secrete pe nume Helvig? Totuși, unde este România?

Recomandările redacției