Am scris acum ceva vreme un material despre cum fericirea e simplă și am dat câteva exemple din spusele investitorului american Warren Buffet. Mulți s-au întrebat de ce am fost atât de siropoasă, parcă picată dintr-o carte de dezvoltare personală.

Am și eu probleme, ca orice om, și am avut parte de multe eșecuri, din care îmi place să cred că am învățat câte ceva. Cu toate acestea, credința mea intimă chiar este picată din cărțile de dezvoltare personală: am început să cred, cu adevărat, că trăim cele mai bune vremuri de până acum, în ciuda tuturor dezastrelor care se întâmplă prin lumea largă și chiar în ciuda sărăciei din țară. Da, cred că fericirea e simplă, deși nu neapărat ușoară. Trebuie să muncim la noi înșine și la instruirea noastră pentru a putea evolua.

Nu spun că cei care văd lucrurile cu totul altfel o fac neapărat dintr-o rea-intenție. Poate că o fac inconștient, încercând să se justifice singuri. Poate o fac din nesiguranță. Nu poate fi exclus nici că cei care nu mai cred că se poate mai bine o fac din neștiință.

Foarte mulți oameni suferă de depresie și anxietate în secolul XXI, de cele mai multe ori pe ascuns. Nu cred că trebuie să îmi asum un merit de Nobel pentru a vă spune, așadar, că nu e vreo rușine să citiți cărți care să vă ajute sau să mergeți la un psihoterapeut.

Dincolo de materialele despre Stânga, Dreapta, Cîțu sau Dăncilă, suntem oameni care avem, fiecare, convingeri și interese.

Puteam să aleg un alt subiect și să dizertez câte ceva pe margine. Am ales în schimb să scriu ceva foarte simplu, care – sper- va ajuta, totuși, măcar pe cineva.

Ca să închei – că nu scriu epistole către Corinteni-, hai să fim un pic mai înțelegători și în viața de zi cu zi, și să nu insistăm mereu să avem dreptate. Poate avem, poate nu, poate nici măcar nu este o chestiune de inteligență. Cu toții suntem absurzi uneori și chiar nu e musai să fim așa în orice circumstanță.

Live and let live.

Recomandările redacției