Interviu cu prefectul judeţului Arad, Cosmin Pribac

prefect– Domnule prefect, zilele trecute s-a desfăşurat un control la Instituţia Prefectului. Ce anume a urmărit acest control şi ce rezultate există în urma acestuia?
– O echipă a Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne a desfăşurat o acţiune de control la Instituţia Prefectului timp de două săptămâni. În această perioadă toţi angajaţii Instituţiei Prefectului, inclusiv ai Serviciilor Comunitare de Permise Auto şi Paşapoarte au colaborat foarte bine cu membrii echipei de control, lucru pentru care îi felicit în mod public. Au fost verificate toate activităţile specifice desfăşurate de Instituţia Prefectului, scopul controlului fiind acela de a verifica şi de a oferi soluţii acolo unde se constată disfuncţionalităţi în desfăşurarea actului administrativ. Acest control reprezintă o acţiune normală în administraţie, aşa cum primăriile, de exemplu, se supun periodic controlului din partea Curţii de Conturi.
– Dar cum de s-a întâmplat chiar acum să vină acest control, au existat reclamaţii în privinţa activităţii instituţiei pe care o conduceţi?
– Nu, acest control nu a venit la Arad în urma unor reclamaţii la adresa activităţii Instituţiei Prefectului, ci a făcut parte dintr-un program naţional de verificare periodică a perfecturilor din toate jude­ţele. Săptămâna aceasta echipa de control se află în alt judeţ şi aşa mai departe. Am discutat în fiecare zi cu membrii echipei de control, ei transmiţându-mi că acti­vitatea instituţiei se desfăşoară la para­- metri normali. Noi, ca instituţie publică, lucrăm pentru cetăţeni şi acest control a venit să ateste faptul că Instituţia Prefectului funcţionează corect în beneficiul lor. Sigur că există zone unde ne vom îmbunătăţi activitatea, urmând să luăm în viitorul apropiat câteva măsuri administrative. Dar toate aceste măsuri vizează strict probleme interne ale Instituţiei, aspecte pur birocratice.
– În ultimele săptămâni situaţia de la Târnova a căpătat o notorietate naţională. S-a ajuns chiar la venirea Corpului de Control al Primului Ministru pentru a investiga ce se petrece acolo. Şi Prefectura a desfăşurat un control în acea comună. Ce se întâmplă totuşi la Târnova?
– Din păcate la Târnova vedem rezultatul anilor întregi de lupte politice foarte dure. Problemele reclamate de acele persoane care au intrat în greva foamei, precum şi activitatea Primăriei din localitate vor reprezenta în continuare obiect de analiză din partea Instituţiei Prefectului. Aşteptăm rezultatele controlului exercitat acolo de membrii Corpului de Control al Primului Ministru, veniţi la Târnova în urma insistenţelor oamenilor care au ales să protesteze în mod atât de radical. Venirea Corpului de Control cred că demonstrează dorinţa Guvernului şi implicit a Instituţiei Prefectului, de a descâlci problemele de la Târnova şi de a dezamorsa situaţia. Nu doresc să comentez mai mult pentru că nu ţin partea nimănui de acolo. Sunt conflicte politice şi personale ce durează de mai mulţi ani, însă eu sper că în urma acestor intervenţii lucrurile se vor mai lămuri. Sunt convins că toţi locuitorii comunei s-au săturat de scandalul ce continuă în timp ce comuna nu are încă bugetul aprobat şi salariile profesorilor sau ale funcţionarilor publici sunt în pericol.
– Zilele trecute, deputatul PNL Mihăiţă Calimente vă acuza că puneţi paie pe foc la Târnova din cauza faptului că aţi aprobat împroprietărirea în comună a unor cetăţeni din Pecica.
– Din păcate unii politicieni nu cunosc situaţia exactă din teren şi, probabil, nici prevederile legilor care reglementează atribuirea în proprietate a terenurilor. Prefectul în calitate de preşedinte al Comisiei pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor nu ia hotărâri de unul singur. Hotărârile Comisiei se iau cu majoritatea membrilor, aceştia fiind reprezentanţi ai unui număr de cel puţin opt instituţii. Comisia Locală pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor din Târnova a arătat în acte faptul că deţine aproxiamtiv 450 de hecatare teren şi 820 hectare păşune date în comodat, adică în mod gratuit, unor diverse asociaţii de crescători de animale de pe raza comunei Târnova. Or, având atribuite aceste suprafeţe în mod gratuit, rezultă că la nivelul comunei există un excedent de teren. În alte localităţi precum Pecica nu mai există teren de retrocedat, dar există cereri, şi atunci legea spune că trebuie găsit teren în altă parte pentru a fi împroprietăriţi cei care şi-au câştigat acest drept în instanţă. De aceea, decizia Comisiei Judeţene de fond funciar a fost corectă în acest caz. A fost aplicată legea în vigoare de la acel moment. Aceasta este legea şi noi trebuie s-o aplicăm chiar dacă se nasc situaţii care nu convin unei părţi sau alteia, aceasta având însă posibilitatea de a contesta hotărârea în instanţă. Oricum, nu există legătură directă între nemulţumirile locuitorilor din satul Dud şi acest caz de retrocedare, deoarece terenul dat în comodat este aferent satului Târnova, aflat la cinci kilometri de Dud. Nu cred că oamenii din Dud sunt dispuşi să parcurgă zilnic această distanţă pentru a ajunge cu animalele la locul de păşunat. Din această cauză am spus că cei care se pronunţă asupra unor astfel de aspecte, inclusiv politicienii, ar trebui să se informeze mai bine.
– Între timp iată că a apărut o nouă lege privind retrocedarea terenurilor. Cum afectează acest act normativ toate aceste probleme legate de fondul funciar? Le încurcă sau mai degrabă le descurcă?
– Toate efectele juridice ale hotărârilor Comisiilor de fond funciar sunt suspendate de drept odată cu apariţia „Legii privind finalizarea procesului de restituire, în natură sau echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist din România”. Această lege, adoptată cu acordul organismelor internaţionale, vine să reglementeze în sfârşit într-un mod unitar problema retrocedărilor. Ea conţine noi proceduri tehnico-juridice în baza cărora se vor aplica retrocedările, modul de calcul al despăgubirilor şi orice alte proceduri legate de finalizarea procesului de restituire a imobilelor sau terenurilor. Drept urmare, toate prevederile legate de retrocedarea suprafeţelor de teren, inclusiv cele din cazul comunei Târnova, sunt suspendate! La fel se întâmplă şi în cazul altei situaţii de care amintea domnul deputat Calimente. Este vorba despre transferul drepturilor de proprietate aferente unei suprafeţe de aproape 1.100 de hectare din comuna Zăbrani în comuna Măureni, din judeţul Caraş-Severin. În cadrul Comisiei Judeţene de fond funciar, sau în cazul întregii activităţi a Prefecturii, nu putem analiza situaţiile în funcţie de persoana celui care deţine un drept, ci doar în funcţie de legi şi acte. Acest transfer a fost aprobat de principiu în cadrul Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor deoarece s-a constatat existenţa acordurilor din partea Comisiilor locale din cele două localităţi. Acest acord însă a rămas unul de principiu care nu obligă în niciun fel Comisia Judeţeană Caraş-Severin sau Comisia locală Măureni. Însă după cum menţionam, şi această speţă este momentan suspendată, urmând ca cei care deţin drepturile de proprietate să fie despăgubiţi în baza noii legi. Noua lege spune că înainte de reluarea procedurilor de împroprietărire trebuie realizată o inventariere a terenurilor de către o comisie constituită la nivel judeţean, proces în urma căruia se va şti mai exact situaţia reală şi actuală a terenurilor disponibile, urmând a fi înlăturată starea de confuzie la nivelul comisiilor locale şi judeţene generată de lipsa datelor actualizate privind suprafeţele de teren aflate în proprietatea primăriilor.
– Guvernul a adoptat recent o ordo­nanţă de urgenţă care reglementează situaţia de insovlenţă a primăriilor. Credeţi că această ordonanţă rezolvă situaţia economică a acestora?
– Actul administrativ trebuie făcut cu responsabilitate, mai ales atunci când tu, ca om politic eşti într-o poziţie de unde poţi hotărî cum să cheltuieşti banii comunităţii. Atunci când se întâmplă ca o primărie să angajeze cheltuieli peste ceea ce poate plăti, se creează o situaţie de blocaj din care au de suferit atât primăriile cât şi societăţile comerciale prestatoare de servicii. Acestea din urmă rămân cu lucrări executate, dar neplătite, riscând falimentul şi implicit lăsarea a zeci de oameni fără locuri de muncă. Dacă o societate comercială se găseşte într-o astfel de situaţie, ea are posibilitatea de a intra în insolvenţă, într-un regim special de administrare ce poate duce la relansarea ei sau la faliment. În cazul primăriilor, acestea nu vor putea ajunge la faliment însă în baza procedurii insolvenţei se vor creea condiţiile pentru plata unui procent cât mai mare din datorii. Arieratele sunt o reală problemă a primăriilor din România, aspect sesizat de organismele internaţionale, iar Guvernul şi-a luat angajamentul în faţa acestora de a le limita arieratele în mod substanţial
– Opoziţia nu fost însă de acord cu această posibilitatea a primăriilor de a intra în insolvenţă, spunând că măsura ar fi prea dură.
– Au fost atacuri politice la adresa acestei măsuri pe care nu doresc să le comentez, însă trebuie să recunosc că „insolvenţa primăriilor” poate fi considerată o măsură nepopulară pentru primarii care s-au obişnuit să contracteze lucrări nesăbuit, în scopuri electorale, bazându-se pe faptul că au o relaţie bună cu preşedintele Consiliului Judeţean sau cu Guvernul de la Bucureşti. Premierul Victor Ponta a spus şi la începutul anului că primăriile care nu vor creşte taxele şi impozitele locale cu rata inflaţiei, acţiune ce se face o dată la trei ani conform Codului Fiscal, să nu se bazeze pe recuperarea diferenţei de la bugetul central. Cu alte cuvinte, premierul Ponta şi-a propus să schimbe anumite practici prin care banii de la bugetul central s-au dus în teritoriu spre anumite zone unde domneau anumiţi baroni locali ce îşi permiteau să deschidă şantiere bazându-se aproape exclusiv pe bani de la centru. Nu am scăpat de criza economică, bugetul este în continuare restrâns, dar cred că acest Guvern a demonstrat că dacă impune o anumită măsură de restrângere a cheltuielilor din administraţie, atunci această măsură se aplică peste tot, fără discriminări. Pe de altă parte s-au adus pe făgaşul normal o serie de mari probleme sociale şi economice, începând de la salarii şi până la situaţia unor mari companii de stat. Misiunea acestui Guvern nu a fost uşoară în acest prim an de guvernare având de redresat multe sectoare din economie, dar eu cred că s-a achitat cu bine de toate marile probleme pe care le-a avut de înfruntat.
– A trecut deja peste un an de când Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru. Cum apreciaţi acestă perioadă, sunteţi mulţumit de ceea ce a realizat Guvernul pe care îl reprezentaţi?
– Consider că cei mai mulţi dintre români au simţit în acest an mult mai multă corectitudine din partea Guvernului, iar acest sentiment izvorăşte din comportamentul extrem de echilibrat a premierului Victor Ponta. Dovedindu-se a fi un foarte bun prim-ministru, Victor Ponta a reuşit să imprime Guvernului un mod de lucru care a adus eficienţă actului guvernamental. În acest prim an de guvernare s-a reuşit efectuarea unor reglaje foarte necesare în economie şi în domeniul social. Amintesc aici de deblocarea unor programe operaţionale structurale, de limitarea unor cheltuieli aberante din companiile de stat, de modul responsabil de acţiune în cazul privatizărilor Oltchim şi CFR Marfă. De asemenea, s-au adoptat programe de ajutorare a liberei iniţiative, precum acel ajutor de minimis pentru IMM-uri care poate merge şi până la 200.000 de euro, cu condiţia de a fi create câteva locuri de muncă. Cred că românii apreciază atât acţiunile cât şi comportamentul celor care fac parte acum din echipa guvernamentală.
– Guvernul a luat măsura de a limita salariile unor directori din companiile de stat. S-au auzit câteva voci împotriva ei chiar şi din interiorul coaliţiei de guvernare, dar ea a fost până la urmă adoptată. Îşi câştigă banii în mod nemeritat acei directori?
– Limitarea salariilor directorilor din companiile de stat la cel mult şase ori salariul mediu brut este o măsură bine venită, adoptată în multe alte ţări euro­- pene. De multe ori aceste poziţii erau ocupate de protejaţii politic ai zilei, ei încasând salarii imense fără să le pese de ce se întâmplă cu instituţia pe care o conduc. Aşa s-a ajuns la salarii exorbitant de mari în condiţiile unei companii aflate de ani de zile pe pierdere. Guvernul Ponta trebuie să reducă din aceste locuri prin care se scrug banii publici. Reducerea salariilor acestor directori nu are cum să aibă asupra lor un impact atât de devastator pe care l-a avut aceeaşi măsură în cazul profesorilor, medicilor, funcţionarilor – mulţi dintre ei având înainte de tăiere venituri ce nu depăşeau cu mult suma de o mie de lei.
– Pentru un ultim subiect de discuţie, aş dori să vă întreb despre măsurile care se iau la nivel judeţean împotriva capriciilor naturii. Ba e secetă, ba nu scăpăm de ploaie…
– Aşa este, în ultima perioadă se pare că avem parte de condiţii meteo neobişnuite, perioadele de secetă alternându-se cu perioadele reci şi ploioase. Instituţiile cu atribuţii în apărarea în cazul situaţiilor de urgenţă sunt însă pregătite în fiecare zi de intervenţie şi mă bucur pentru faptul că am reuşit cu resurse restrânse să limi­tăm pagubele produse de inundaţiile din toamnă, mai ales în ceea ce priveşte zonele locuite. Activitatea noastră a fost chiar remarcată public la Bucureşti şi acest lucru ne onorează. Le mulţumesc pe această cale tuturor colegilor din conducerea structurilor Ministerului Afacerilor Interne din judeţul Arad şi din instituţiile deconentrate pentru modul excelent de colaborare în aceste situaţii. De altfel, această colaborare excelentă dintre aceste instituţii a fost remarcată şi de echipa de control de la Bucureşti.

Lasă un răspuns

Recomandările redacției