În ,,principiu” avem de toate…

1
533

Am scris de nenumărate ori depre orașul Arad, orașul în care trăiesc de mai bine de 20 de ani. Unde am avut bucurii dar și tristeți. Locul unde mi-am finalizat studiile, mi-am descoperit pasiunile, unde m-am îndrăgostit și unde am primit cel mai frumos cadou, băiatul meu. Un oraș al  contrastelor, în care avem clădiri istorice minunate, dar care se dărâmă sub ochii noștri, unde există biciclete și trotinete, dar pistele sunt degradate. Există aici o fabrică ce produce  tramvaie performante și le exportă peste tot,  însă arădenii circulă încă în ,,conserve” din anii 60.  De asemenea, beneficiem de o faleză a Mureșului impresionantă, însă nu ne putem bucura pe deplin de plimbările pe mal, din cauza milioanelor de tânțari, căpușe și alte insecte care ne devoreză zilnic. Sunt o mulțime de locuri de joacă, însă multe dintre acestea neîntreținute, care reprezintă un real peticol pentru copiii arădenilor. Unul dintre cele mai mari ștranduri din sud estul Europei, funcționează aici,  dar cu apă murdară și condiții mizere. Aradul are un patrimoniu cultural de excepție, care moare încet, încet, din cauza ignoranței unora. Am avut primul Conservator din România și încă mai avem o Filarmonică, dar se pare, că unii edili nu agrează activitățile culturale. Avem Teatru și Stadion, dar la prima ploaie mai serioasă sunt înecate. Străzile sunt ,,pavate”, vorba poetului, dar canalizarea lipsește cu desăvârșire.  O mulțime de  zone verzi, însă necosite și neîntreținute la vreme. Există și  firmă de salubritate cu mașini moderne, dar gunoaiele și mirosul pestinențial se simte de la o poștă prin cartiere. Avem primar, însă de fiecare dată când cetățenii fac câte o sesizare sau o plângere, la adresa instituției, sunt de cele mai multe ori ignorați. Sunt în oraș o  mulțime de restaurante unde se poate mânca foarte bine, dar și o mulțime de oameni ai străzi ce suferă de foame. Avem poliție locală și hoți care nu sunt prinși și bântuie prin cartiere. Am avut singurul atentat cu bombă din țară,  însă nimeni nu a fost prins până acum. Zona industrială abundă în firme care angajează, dar în oraș sunt o mulțime de oameni fără loc de muncă. Avem o mulțime de funcționari, dar în momentul în care ai nevoie de vreun act, stai la cozi interminabile. Sunt în zonă pământuri de o calitate foarte bună, dar ce folos dacă sunt nelucrate. Piețele abundă în produse de la țărani, însă lumea preferă să cumpere din supermarketuri. Vorba unui bun prieten:,, În principiu avem de toate. Atunci, ce ar fi să mergem toți… în ,,principiu”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.