Indicatorii Consiliului Superior al Magistraturii au stabilit că Judecătoria Arad este a doua pe ţară la eficienţă

0
345

Reprezentanţii Judecătoriei Arad şi-au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, raportul de activitate pe anul 2015. Judecătoria Arad s-a clasat la nivelul anului 2015, pe locul al doilea între instanţele reşedinţă de judeţ din ţară. Conform indicatorilor stabiliţi pentru întregul sistem judiciar, Judecătoria Arad este, în ceea ce priveşte criterii precum operativitatea, atacabilitatea, durata de soluţionare a cauzelor, pe loc fruntaş la nivel naţional. „Aş vrea să subliniez faptul că, la nivelul anului 2015, Judecătoria Arad a fost la nivel naţional, între instanţele reşedinţă de judeţ, pe locul al doilea. Aşa cum v-am spus şi în anii anteriori, la sfârşitul anului 2014, CSM-ul a stabilit cinci criterii de eficienţă valabile la nivelul întregului sistem judiciar, în funcţie de care se stabileşte dacă o instanţă este sau nu este eficientă. Faţă de aceşti indicatori, aceiaşi pentru toate instanţele din ţară, Judecătoria Arad a ocupat un meritoriu loc doi la nivel naţional, printre instanţele reşedinţă de judeţ, adică printre instanţele cu un volum mare de activitate. Durata de soluţionare a cauzelor la Judecătoria Arad este una redusă, drept pentru care este considerată o instanţă foarte eficientă”, a declarat preşedintele Judecătoriei Arad, judecătorul Flavius Bradin.
De menţionat că, la prezentarea raportului de activitate, au participat şi doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Norel Popescu şi Alexandru Şerban. „Aceşti indicatori ne ajută pe noi să avem o imagine asupra fiecărei instanţe şi o imagine de ansamblu asupra sistemului, să vedem ce nu merge în sistem, unde trebuie intervenit, şi dacă trebuie intervenit pe chestiuni de natură obiectivă. De aceea, comparând judecătoriile reşe­dinţă de judeţ, la nivelul eficienţă, Judecătoria Arad se află pe locul doi, la nivel naţional, aproape de locul unu. Nu contează locul unu sau doi pentru că diferenţele sunt determinate şi de cauze obiective, care nu ţin neapărat de activitatea instanţei”, a declarat judecător Norel Popescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Raportul de activitate
Deşi statistic, volumul de activitate pare că a scăzut în anul 2015 faţă de anii anteriori, acest fapt se datorează unor modificări legislative privind executările silite, în fapt situaţia fiind exact opusă, activitatea de judecată propriu-zisă fiind mai extinsă, în materie civilă existând de fapt, o creştere a numărului de cauze. „Sub aspectul volumului de activitate, aş vrea să nu vă lăsaţi păcăliţi de primele date statistice care apar în bilanţ şi anume scăderea volumului de activitate. În anii anteriori, am obişnuit publicul cu raportări ale unui volum de activitate de peste 22.000 de dosare înregistrate pe an, pe câtă vreme anul trecut am avut înregistrate doar 16.581 de cauze noi. Diferenţa dintre volumul de activitate îşi găseşte explicaţia  prin modificările legislative suferite la sfârşitul anului 2014 şi în anul 2015 şi anume faptul că pentru executarea silită era necesară din partea instanţei doar inves­tirea cu formulă executorie a titlurilor executorii. În anii anterior, era necesară şi încuviinţarea executării silite de către instanţă. Anul trecut, încuviinţarea executării silite se făcea de către exe­cutor. Cererile de investiri şi de încuviinţări în anul 2014, au fost peste 8.500, pe câtă vreme anul trecut au fost 2.500, deci o diferenţă de aproximativ 5.000 de dosare, exact scăderea volumului de activitate. Cel mai bine, lucrul acesta reiese şi se vede practic, în numărul de cauze civile normale care presupun o activitate reală de judecată, pentru ca investirea cu formulă executorie sau încuviinţarea executării si­lite, este o chestiune mai degrabă administrativă, presupune o verificare formală şi extrem de rapidă a unui titlu executor, nu presupune o activitate de judecată propriu-zisă care să stabilească dacă sunt drepturi contradictorii, dacă doi oameni îşi dispută un bun sau se dezbate o succesiune. Şi cauzele care presupun presupun de fapt, în materie civilă, o activitate de judecată complexă, prezintă o creştere de 600 de cauze. Putem să concluzionăm că, la nivel real, în materie civilă, avem de fapt o creştere a volumului de cauze, care au o anumită semnificaţie, care presupun un efort din partea judecătorilor, chiar daca numeric ele sunt mai puţine”, a precizat Flavius Bradin.
Mai multe cauze penale
De asemenea, în materie penală a crescut volumul de activitate al instanţei faţă de anul precedent.  „În materie penală, avem o creştere faţă de anul trecut. Cauzele nou intrate în penal au fost 3.504, anul trecut, în 2014, au fost 3.334, deci aproximativ 200 de dosare în plus. Avem o creştere în materie penală a numărului de arestări, de la 30 la 45, a numărului de percheziţii de la 22 la 43, a numărului de supravegheri tehnice şi a traficului de date de la 43 la 88”, a adăugat Flavius Bradin.
Ajutor public judiciar
De menţionat că, pe timpul anului 2015, au fost acordate scutiri de la plata taxei de timbru. „Un ultim lucru pe care vreau să îl subliniez şi care probabil că are impact sub aspectul cifrelor pentru cetăţeni, este vorba de nivelul de ajutor public judiciar acordat adică ta­xele de timbru. Cei care au apelat la serviciile justiţiei au fost scutiţi pe timpul anului 2015. Nivelul acestor taxe de timbru este de aproximativ 427.000 lei, astfel pentru aproape jumătate de million, au fost acordate scutiri de la plata taxei de timbru şi pentru altă jumatate de million de lei, taxa de timbru a fost eşalonată, aceasta a doua eşa-lonare, până la urmă înseamnă o încasare a banilor de către stat, ceea ce înseamnă ca nimeni nu ar putea întemeia să susţină că nu a avut asigurat accesul la justiţie”, a încheiat Flavius Bradin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.