Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat în aprilie, printr-un recurs în interesul legii, o chestiune care nu era unitar privită printre judecători: dacă, atunci când au în față o contestație a unui proces-verbal de contravenție și poliția a dispus și măsura suspendării dreptului de a conduce, se pot pronunța asupra suspendării dacă pot aprecia că era necesară sau nu, ori dacă perioada de suspendare ar trebui să fie mai mică. Decizia ICCJ a apărut vineri în Monitorul Oficial, iar judecătorii au subliniat că legislația nu permite instanței să anuleze aceste măsuri dacă ele au fost dispuse în mod legal.
Instanța poate hotărî asupra sancțiunilor aplicate de agentul constatator, conform art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că poate dispune anularea acestora dacă au fost aplicate cu încălcarea principiului legalității (dacă nu sunt prevăzute de lege sau excedează limitelor legale) sau poate reindividualiza sancțiunea principală a amenzii, în considerarea art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin reducerea acesteia până spre minimul prevăzut de lege sau prin înlocuirea sa cu sancțiunea avertismentului.
Instanța de judecată poate verifica și modul de aplicare a sancțiunii complementare (…) însă unicul control judiciar la care acestea sunt
îndreptățite este acela relativ la verificarea legalității aplicării sancțiunii complementare a suspendării temporare a dreptului de a conduce.
Practic, așa cum spun judecătorii ICCJ, dacă procesul-verbal prin care sunt aplicate amenda/avertismentul și alte sancțiuni complementare nu e întocmit așa cum cere legea, atunci măsurile ar putea fi înlăturate, însă aici vorbim de cu totul alte probleme, ce țin de rigorile pe care polițiștii trebuie să le respecte atunci când întocmesc procesele-verbale de contravenție, nu de cât de dură e sancțiunea aplicată în raport cu fapta, de exemplu.
sursa: avocatnet.ro
