Pentru ca un lucru bun să ajungă să se împlinească, viaţa m-a învăţat că nu este suficient să ţi-l doreşti sau să îl pretinzi. Lucrul pozitiv nu poate singur să răzbească fără a fi „îmbrăcat“ în nişte veşminte ale smereniei, răbdării, cunoaşterii şi în cele din urmă ale bunului simţ. Un fel de marketing al zilelor noastre.

Recunosc că şi eu am fost ofuscat zilele trecute pe declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis în ceea ce priveşte chestiunea modificării Constituţiei privind redefinirea „familiei“. Şi aşa, din prisma unui român ortodox, Iohannis pornea din start cu două handicapuri mari: este minoritar atât în ceea ce priveşte religia, cât şi etnia. Mai să îi sprijine pe homosexuali ne mai lipsea. Recitind declaraţia sa, pe care o redau mai jos, nu poate să nu mă deranjeze lipsa de implicare, „scăldarea“, lipsa unei atitudini ferme din partea preşedintelui ales: „În chestiuna modificării Constituţiei, încă nu e rândul meu să mă exprim, va veni puţin mai încolo. În acest context e important să reiterez un lucru în care cred, pentru că eu provenind dintr-o minoritate etnică şi dintr-o minoritate religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ce se numeşte toleranţa şi acceptarea celuilalt. Nu suntem toţi la fel, nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. E greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt“. Una e una, alta e alta. Nimeni nu spune să nu fim deschişi, să nu tolerăm, să nu-i acceptăm pe cei din jur. Dar pentru o ţară creştină, ortodoxă, conceptul de familie ar trebui protejat. Fiecare face ce vrea în dormitorul său, nu trebuie să dăm năvală cu pietre peste ei, dar familia trebuie să rămână aşa cum este ea acum: alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie.

Am vrut însă să caut mai departe şi să văd motivul, ce l-a determinat pe şeful statului să dea o astfel de declaraţie. Totul a pornit de la o postare pe facebook a unui alt minoritar, un anume Viorel Iuga, un pastor sectar, baptist. Ca un adevărat „deţinător“ al adevărului absolut, preşedintele „Alianţei Evanghelice din România“, Iuga – nume parcă predestinat, îl ia „de guler“ pe preşedinte, mai mult politic, invocând însă şi slăbiciuni ale acestuia dar şi ameninţându-l „cu schimbarea“. Asta dacă nu e cuminte şi nu răspunde la comanda „plină de smerenie“ a şefului Alianţei Evanghelice româneşti. Atitudinea plină de infatuare a pastorului neoprotestant, lipsa de consecvenţă, m-a enervat mai mult decât bâlbâiala preşedintelui.

„Domnule preşedinte Klaus Iohannis,

Aţi auzit-o de mai multe ori în ultima perioadă. Cei care v-au respectat şi v-au votat s-au săturat de fapte care nu se văd. Ne-aţi promis fapte, dar nu le vedem. Vă vedem în delegaţii, vă vedem la întâlniri despre care nu ştim cu ce ne avantajează, dar nu vedem fapte pentru binele poporului român. Poporul acesta are nişte valori pe care cred că le cunoaşteţi sau ar trebui să le cunoaşteţi. Poporul acesta v-a oferit un vot pentru schimbări în bine. Poporul român a aşteptat şi continuă să aştepte ceva de la dumneavoastră. Vă spunem sincer că ne-am cam săturat de absenteism. Chiar dacă ne-aţi promis fapte, vă rugăm frumos să începeţi cu nişte vorbe.

În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară cu mai multe păcate legalizate.

Pentru că NU ne putem permite să nu fim sinceri, v-o spunem direct: Dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră. Ne întrebaţi cine nu vă permite absenteismul, tăcerea? În primul rând nu ni-l permite niciunuia Dumnezeu. El este Creatorul familiei şi nu ne permite să facem din ea ce dorim noi. El este Creatorul legilor corecte şi nu ne permite să le folosim greşit. El este Creatorul Bisericii şi nu îi permite să fie şi să facă ce vrea ea. El este Stăpânul Universului şi nu ne permite să îl profanăm cum dorim.

De altă parte, oricât de neplăcut ar suna, vrem să vă spunem că nu vă permitem nici noi, cetăţenii acestei ţări. Câtă vreme suntem aici, câtă vreme suntem cetăţeni care iubim ţara, muncim, ne plătim dările, ne împlinim îndatoririle, câtă vreme vrem să rămânem aici nu vă putem permite să ignoraţi sau chiar să vă bateţi joc de credinţa noastră, de convingerile noastre şi de valorile noastre. Dacă nu vă pasă de noi, nici nouă nu ne va păsa.

Ne rugăm pentru binecuvântarea dumneavoastră, dar şi pentru curajul de a fi de partea adevărului şi de a-l mărturisi indiferent de riscuri”, grăieşte tunător evanghelicul Iuga, în „numele“ tuturor românilor.

În aceste condiţii, recitind declaraţia lui Iohannis, consider că este una cu foarte mult bun simţ şi plină de înţelepciune. Iar dacă pastorul Iuga va mai avea multe astfel de ieşiri, pline de „har“, atunci mă gândesc serios dacă nu ar fi mai bine să trec de „cealaltă parte a baricadei“, nu de alta dar nu vreau să fac front comun cu un astfel de personaj „charismatic“. Măcar aşa mă aleg cu îngăduinţa, plină de apreciere, a preşedintelui minoritar Iohannis.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției