OLYMPUS DIGITAL CAMERAÎn această perioadă, când se apro­pie vacanţa mare, vom prezenta câteva aspecte referitoare la învăţământul românesc din Păuliş în perioada interbelică, date culese din Monografia comunei Păuliş şi puse la dispoziţia noastră de către doamna profesoară Tatiana Tudur, căreia îi mulţumim.
Şcoala elementară greco-ortodoxă română din Păuliş a fost statificată după anul 1918 de către noile auto­rităţi româneşti, care aveau obligaţia să le susţină din punct de vedere material. Ca urmare a aplicării Legii învăţământului primar din anul 1924, şcoala din Păuliş a primit titulatura de Şcoală primară de stat.
În perioada la care facem referire, conducerea şcolii a aparţinut învăţătorului Traian Givulescu. S-a născut în Ilteu, în anul 1881, şi a absolvit Preparandia din Arad în anul 1900, primind testimoniu preparandial (document certificator). După absolvire a funcţionat în Arad şi Petriş, iar începând cu 1 septembrie 1903 a fost încadrat definitiv la şcoala din Păuliş unde a funcţionat până la pensionare, în anul 1938, an care a marcat finalul unei „apostolii” devotate.
În anul şcolar 1921-1922 frecventau şcoala românească din Păuliş un număr de 92 de elevi, înscrişi în clasele I-VI, sub îndrumarea învăţătorilor Traian Givulescu şi Sofia Stan, adevăraţi „apostoli săteşti”, care au fost izvor de lumină pentru comunitatea lor”. Învăţătoarea Sofia Stan, originară din Păuliş, a absolvit Şcoala normală confesională greco-ortodoxă română din Arad în anul şcolar 1903-1904, obţinând examenul de capacitate şi testimoniu de calificaţiune învăţătoresc. Vorbea şi scria corect româneşte. A depus jurământul oficial la 29 septembrie 1919, la Revizoratul Şcolar Arad şi a funcţionat la Şcoala primară de stat din Păuliş, începând cu 19 septembrie 1919.
În anul şcolar 1922/1923 erau înscrişi 57 de elevi (25 fete şi 32 băieţi) distribuiţi astfel: 34 elevi în clasa a IV-a; 20 elevi în clasa a V-a şi 3 elevi în clasa a VI-a, conduşi de învăţătorul Traian Givulescu. În clasa a II-a învăţau 29 de elevi, sub îndrumarea învăţătoarei Sofia Stan. În anul şcolar 1923/1924, efectivul de elevi a crescut, ajungând la 118 elevi înscrişi în clasele I-IV şi 46 elevi în clasele V-VI. Progresul elevilor era notat la Crăciun şi la Paşti în cifre, iar la finele anului era consemnat în calificative. Disciplinele de învăţământ erau următoarele: calcul general, exerciţii de vorbire şi cugetare, cetirea, aritmetica, desenul, cântarea, gimnastica, religia şi morala, precum şi diligenţa (sârguinţa) şi purtarea morală.
Pentru o scurtă perioadă de timp (1919-22 octombrie 1922), conducerea şcolii i-a revenit învăţătorului Iulian Lucuţa.
Din Condica de inspecţii şcolare pe anul 1937, aflăm că şcoala din Păuliş, condusă de directorul Traian Givulescu avea 4 puteri didactice, care îndrumau 132 de elevi, repartizaţi pe 7 clase.
În 1937 se înfiinţase „Straja ţării” sau „Străjeria”, organizaţie de tineret ideată şi patronată de regele Carol al II-lea, supranumit şi „Marele Străjer”. Fiecare învăţător era obligat să desfăşoare activitate militară şi educativ-politică cu elevii, în cadrul acestei organizaţii. După trei ani, „Străjeria” a fost desfiinţată.
În 16 iunie 1937 a avut loc exa­menul de absolvire a clasei a VII-a din centrul Păuliş, al cărui preşedinte era Alexandru Terebenţiu, director- învăţător la Covăsânţ.
În 24 noiembrie 1937, revizorul şcolar Lazăr Igrişan a inspectat clasele I-II mixte, cu un efectiv de 34 elevi, prezenţi toţi, îndrumaţi de Sofia Stan, învăţătoare cu gradul didactic II. A fost asistată la lecţia de citire-exerciţii de vorbire şi intuiţie şi la lecţia de aritmetică-probleme şi exerciţii în concentrul 0-80. În 25 iunie 1938 a avut loc examenul de absolvire a cursului primar, la centrul de examinare Păuliş, unde au participat, alături de elevii păulişeni, elevi din comunele: Zăbrani, Radna, Şoimoş, Cladova şi Miniş, în număr de 36. Pentru directorul învăţător Traian Givulescu, anul şcolar 1937-1938 a însemnat finalul unui apostolat devotat timp de 35 de ani în comuna Păuliş. Ca urmare a pensionării învăţătorului Traian Givulescu, conducerea şcolii a fost preluată de învăţătorul Nicolae Oprea. Predarea-preluarea şcolii a avut loc în 16 octombrie 1938 în prezenţa membrilor comitetului şcolar. În anul şcolar 1938-1939 erau înscrişi 106 elevi.
În procesul verbal al consiliului învăţătoresc din 2 noiembrie 1939 este consemnat Ordinul ISJ Arad, nr. 6193/1939, care face referire la „introducerea orei săptămânale de apărare pasivă, obligatorie în programa tuturor şcolilor”. Obligaţia fiecăruia era de a participa împreună cu toţi membrii fa­miliei la demonstraţiile/exerciţiile şi cunoştinţele ce se propuneau la ora de apărare pasivă.
Tatiana Tudur
Doru Sinaci

Recomandările redacției