,,Aşadar, era absolut necesar ca persoane politice marcante să îşi pună în joc toată autoritatea pentru a trece cu succes capcanele birocratismului statal austro-ungar. Cu siguranţă că îşi asumaseră obligaţia de a rezolva toate impedimentele mai sus menţionate un Cicio Pop, un Vasile Goldiş, un Sava Raicu, şi poate că nu erau străini de acest caz, nici alţi politicieni din Transilvania, cum ar fi Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, ş.a.” (Liviu Mărghitan, Aurel Vlaicu Asociaţiunea «Astra» şi Aradul).
După anunţul făcut de ziarul „Românul”, că Vlaicu vine la Arad, paginile acestuia, din zilele următoare, cuprind aproape în fiecare număr, informaţii referitoare la evenimentul mult aşteptat în oraşul de pe Mureş, pagini în care cititorii sunt înştiinţaţi pe larg de şirul manifestărilor organizate cu acest prilej. În afara faptului că sunt prezentate în paginile gazetei chiar aspecte tehnice ale aparatului, făcute de Vlaicu personal, arădenii află că aparatul de zbor este în drum spre Arad, unde va fi expus doritorilor să-l vadă.
Gazeta face apel la românii din oraş şi din comitat, de a fi prezenţi cu toţii la această sărbătoare ce încununează un succes naţional de mare răsunet în întreaga Europă civilizată. Primele amănunte referitoare la zborul programat, în mod sigur, pe data de 14 iulie 1912, la capătul „suburbiului” Aradului – cartierul Pârneava, pe câmpul de lângă Pădurea Ceala, vor apărea la rubrica „Informaţiuni”, în ziarul din 6 iulie 1912. Nu întâmplător a fost ales ca loc de întâlnire a românilor cartierul Pârneava – cunoscut de altfel ca „suburbiul românesc al Aradului”, în care se vor întruni, după toate aşteptările, cu toţii în număr mare, aici, ca la o adevărată manifestare naţională.
Sava Raicu, cum bine se ştie, era pârnăvean şi cunoştea bine comunitatea românească a cartierului în care se născuse şi în care locuia, le ştia bine apriga hotărâre de a-şi apăra drepturile lor naţionale, călcate de multe ori în picioare de o administraţie străină, ce ducea o absurdă politică de deznaţionalizare. Fără îndoială, hotărârea de a organiza zborul lui Vlaicu în câmpul de la capătul cartierului Pârneava, în mare parte îi aparţine şi lui Sava Raicu, care, aşa cum se va vedea, se va implica şi într-o importantă acţiune caritabilă menită în a aduna fonduri băneşti necesare lui Vlaicu pentru construirea noului prototip de aeroplan „Vlaicu III”.
Zborul lui Vlaicu era evenimentul cel mai important în programul acelei zile în care vor mai avea loc şi alte manifestări cu caracter naţional cum ar fi punerea unei pietre şi sfinţirea locului unde va fi ridicată o şcoală de fete, acţiune sprijinită de „Reuniunea Femeilor Române” din Arad şi de Episcopie.
După zborul de lângă Pădurea Ceala, arădenii şi cei prezenţi sunt invitaţi seara, de a participa în sala Hotelului „Crucea-Albă”, „Ardealul” de astăzi, la o serbare cu caracter naţional susţinută de eleve laureate ale Conservatorului din Bucureşti precum şi de alţi artişti dramatici locali.
Ziarul mai anunţă, pentru prima dată, că aeroplanul lui Vlaicu este expus spre vedere în sala de dans de la hotelul central. După cum se va vedea se dorea ca în acea zi să fie ziua românească a Aradului, dar şi un eveniment de mare răsunet pentru toată populaţia comitatului indiferent de etnie dar o manifestaţie care să poarte amprenta românească, să se ştie că Vlaicu era român.
Sursa: Sava Raicu, Finanţist de elită în lumea bancară din Austro – Ungaria, Contribuție Monografică, Virgiliu Bradin

Recomandările redacției