Istoria locală – Banca Română „Victoria”

0
120

Impresionanta clădire de vizavi de Primărie a fost ridicată ca sediu al Băncii Române „Victoria” în ultimul deceniu al sec. XIX. în stil eclectic. Pe faţada clădirii se regăsesc elementele stilului renaşterii din Florenţa: logiile de la etaj sunt caracteristice acestui stil, precum şi elementele stilului neobaroc.
Istoric
În noiembrie 1886, un număr de 20 fruntaşi naţionali arădeni, din care făceau parte Alexandru Mocsoni, Antoniu Mocsoni, Ştefan Cicio Pop, Mircea V. Stănescu, A. Suciu, Nicolae Oncu, Mihai Velicu şi alţii, au hotărât să înfiinţeze un institut de credit şi economii, cu capital social de 100.000 fl. Împărţit în 1.000 de acţiuni a câte 100 florini, va­loare nominală. Adunarea constituantă a fost ţi­nută în 30 martie 1887. Numărul acţionarilor care au subscris cele 1000 de acţiuni a fost de 325, printre care se găseau nume cunoscute în viaţa naţională. Ei au constatat că românii erau lipsiţi de sprijin din partea autorităţilor guvernamentale şi au înfiinţat acest institut ca „să fie baza unei vieţi mai bune pentru populaţia noastră asuprită”. În 8 aprilie 1887 a fost ales consiliul de conducere al băncii, responsabilitatea de director revenind lui Nicolae Oncu, care, împreună cu Sava Raicu, s-au dovedit a fi doi pricepuţi organizatori ai vieţii economice româneşti. Progresul băncii a fost foarte vizibil, în 1893 aceasta ur-când capitalul la 600.000 coroane, în 1905 la 1.200.000 de coroane, iar în 1911 la 2.500.000 de coroane. Astfel, Banca „Victoria” a devenit a doua bancă românească din Transilvania, după „Albina” de la Sibiu. Noua instituţie arădeană îşi avea sediul în centrul oraşului, vis-a-vis de Primărie, pe Bulevardul Regele Ferdinand I – Arhiducele Iosif după Unire, nr. 1-2. Banca „Victoria” a devenit mijlocitoare directă a tuturor tranzacţiilor financiare cu cehii, asta cu ajutorul lui Sava Raicu, care era şi membru al comitetului de control al filialei din Brünn a Băncii „Sporobanka”.
Data de 18 septembrie 1910 înseamnă pentru Banca Victoria înfiinţarea unei filiale la Şiria. Atunci, populaţia românească era în sărbătoare, iar întâlnirea dintre reprezentanţii arădeni, în frunte cu Sava Raicu, şi plugarii şirieni s-a făcut după primirea festivă din gară, tocmai la biserica ortodoxă din dealul cetăţii, participând împreună la sfânta liturghie, astfel fiind întărit şi sentimentul credinţei naţionale.
În 1911, cu acordul lui Oncu, Sava Raicu finanţează prin intermediul băncii o iniţiativă a gazetarilor de la „Tribuna Poporului”, iniţiativă de organizare la Arad a unei „şezători literare”, prin invitarea mai multor scriitori ce făceau parte din Societatea Scriitorilor Români. Dintre cei ce au fost invitaţi atunci amintim pe Octavian Goga, Emil Gârleanu, Victor Eftimiu, Ion Agârbiceanu, Cincinat Pavelescu şi alţii. Şezătoarea s-a bucurat de un succes incredibil, iar sala hotelului „Crucea Albă” a fost arhiplină.
Banca a susţinut multe activităţi socio-cultu­rale, și în anul 1912, a finanţat un eveniment cultural. Este vorba despre „Zborul lui Vlaicu”, atât evenimentul în sine, cât şi întreaga şedere a lui Vlaicu la Arad fiind suportată financiar de această bancă. După fuziunea celor două ziare arădene, Tribuna Poporului şi Românul, rămânând doar Românul, Banca Victoria a continuat să finanţeze în mare parte apariţia acestuia.
În anii de criză economică (1929-1933) conducerea băncii a luat măsuri de reducere a cheltuielilor, atât prin diminuarea salariilor angajaţilor de la sediul central, cât şi din filiale şi agenţii, precum şi la vânzarea bunurilor debitorilor insolvabili pentru recuperarea banilor. În urma acestor severe măsuri, în judeţul Arad, mulţi dintre localnicii din Valea Mureşului şi cei din Podgoria Aradului, cu datorii vechi la bancă, au avut bunurile puse sub sechestru şi vândute la preţuri infime, prin licitaţie.
Pe parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial şi Banca Victoria, asemeni altor instituţii de credit provinciale, este lovită de fenomenele inflaţio­niste şi de măsurile de restricţie ale guvernului ce au favorizat concentrarea şi centralizarea vieţii bancare, fapt a cărui consecinţă a dus la falimentarea acestora. Nu a fost şi cazul acestei bănci, care a fost însă dizolvată, ca şi alte bănci din ţară, de regimul comunist, în august 1948, printr-un decret, operaţiunile de lichidare fina­lizându-se abia în 1950.
La parter, mult timp a funcţionat agenţia de CEC, iar astăzi în această clădire este sediul Băncii Alpha. La etaj se găsesc birourile teritoriale ale unor deputaţi şi parlamentari ai Aradului.
Sursa: aradculture.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.