În 14 iulie 1858, la orele 17, a intrat primul tren în municipiul Arad – trenul de probă al căii ferate Curtici – Arad. La inaugurarea oficială a căii ferate, din 25 octombrie, mii de locuitori au așteptat, în gara Arad, trenul inaugural venit dinspre Curtici, compus din două locomotive, două vagoane de bagaj și trei vagoane clasa I pentru invitați. Trenul a fost remorcat de locomotiva „Arad” nr. 23TvV, având numărul de fabricație 404/1858567. La deschiderea căii ferate Szolnok-Arad (25.10.1858) staţiile au fost înzestrate cu clădiri de călători, birouri de mişcare şi cabine pentru acari aşezate la capetele extreme ale staţiei.
Dacă la început transportul de persoane nu a cunoscut o mare dezvoltare din cauza costului ridicat al călătoriei, după anul 1880, când Societatea va fi naţionalizată şi traficul va fi preluat de stat, tot mai mulţi călători vor apela la tren. Calea Ferată Curtici-Arad va căpăta importanţa cuvenită numai după 22 decembrie 1868, când s-a inaugurat şi magistrala feroviară Arad-Alba Iulia, veritabilă linie de penetrare spre centrul Transilvaniei.
Prin Curtici trecea celebrul Orient Expres, care făcea legătura între capitala Franței, Paris, și capitala Imperiului Otoman, Istanbul. În 1921, odată cu construirea gării din Curtici, purtând numele Decebal au luat fiinţă şi Atelierele de reparaţii din Curtici şi Vama Curtici, aceasta din urmă având ca scop vămuirea mărfurilor importate şi exportate, cu perceperea taxelor vamale aferente, stabilite prin acte normative specifice.
La 5 februarie 1923 în Staţia Curtici au fost introduse instalaţiile de tipul CEM de tipul Fabrica de Telefoane, instalaţii ce au funcţionat până în anul 1961 când au fost înlocuite cu actualele instalaţii CED de tipul CR3. La deschiderea liniei au fost instalate legături telefonice ulterior şi telegrafice de tipul MORSE care au funcţionat până în anul 1960 când au fost înlocuite cu instalaţii telefonice pentru cererea şi obţinerea căilor libere.
Sursa: Curtici Oraș European, Monografie
Foto: Fotografii din Colecția familiei inginerului Stan Ioan
