Istoria locală – De unde provin denumirile cartierelor

Fie că sunt mai vechi sau mai noi, cartierele din Arad au câte o istorie, atât în ceea ce priveşte
denumirea lor, cât şi în ceea ce priveşte modul în care s-au format.
Trei dintre cartierele mari ale Aradului, Micălaca, Gai şi Sânicolaul Mic, au fost, în trecut, comune de sine stătătoare, iar numele lor au o istorie mai aparte.
Numele de „Micălaca”, păstrat de-a lungul timpului în diverse variante, vine, cel mai probabil, de la românescul „loc al lui Mica”, cu trimitere la o veche familie de localnici. De aici se ajunge la „Mica-loc” şi, ulterior, la denumirea de astăzi.
În anul 1930, Micălaca a fost alipită oraşului Arad. Până atunci, a fost comună de sine stătătoare, iar mai înainte sat, fiind una dintre cele mai vechi aşezări din comitatul Aradului.
De-a lungul vremii, datorită dezvoltării oraşului şi a suburbiilor, lângă Micălaca Veche a apărut Micălaca Nouă – configurată mai ales prin împroprietărirea cu locuri de case şi loturi agricole a luntraşilor micălăceni, angajaţi de autorităţile orăşeneşti, în anul 1810.
Bujac – Din punct de vedere etimologic, denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.
Motivaţia denumirii este plauzibilă, deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare. Tot atât de bine, denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină, mocirlă, smârc.
Terenul cartierului, până nu demult, era foarte mlăştinos, deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă.
Sânicolau Mic (în română și Sânmiclăuș, în maghiară Kisszentmiklós, în germană Kleinsanktnikolaus) a fost o localitate din Banat, situată la sud de Arad și de Mureș și la est de Aradul Nou.
Multă vreme, localitatea a fost denumită Szent-Miklos, adică localitatea Sfântul Nicolae. E posibil ca denumirea localităţii să aibă legătură cu cea a hramului fostei biserici din lemn, care se găsea în apropierea actualei biserici, având hramul Sfântul Nicolae.
Gai – Până în prezent nu se cunosc date precise privind înfiinţarea şi alipirea Gaiului la oraşul Arad. Câteva însemnări din 1937, ale preotului paroh Nicolae Ionescu (1882-1959), rămase în manuscris, sunt interesante prin informaţiile lor, dar insuficiente.
Potrivit acestora, comuna, scris oficios „Aradgai”, nu s-a numit întotdeauna aşa. Poporul o numea numai „Gai”. În vremurile vechi s-a numit „Gaia”. Se zice, că împrejurimile Gaiului de atunci au fost pline cu apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul populat. Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele înscris în matricole se schimbă în „Gaiu”. Ipoteza atribuirii numelui „Gai”, inspirat din mediul natural, cuvânt care în limba sârbă înseamnă „dumbravă“, este mai plauzibilă.
Aradul Nou a fost un târg și o cetate, pe malul bănățean al Mureșului, în dreptul Aradului. Astăzi, Aradul Nou cuprinde și fosta comună Mureșel. S-a alipit de Arad în anul 1948. În acest cartier, în anul 1661 a fost descoperită în înscrisuri menţiunea Yeni-Varat (New Arad), un nume turcesc bazat pe orașul situate în vecinătatea Aradului.
Cartierul Aurel Vlaicu a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre terenurile pe care s-au construit noile blocuri de locuinţe fiind întregistrate în cartierul Gai. Numele cartierului provine de la celebrul aviator Aurel Vlaicu.
Cartierul Funcționarilor este un cartier al orașului Arad, iar numele acestuia provine de la funcţionarii din diverse instituţii publice, care şi-au ridicat case în această zonă pentru a fi cât mai aproape de locurile de muncă aflate în centrul oraşului.
Confecţii – Este un cartier de blocuri, situat în partea de vest a orașului Arad. Numele cartierului provine de la celebra Fabrică de Confecții, situată în acest cartier.
Cartierul Grădiște (în maghiară Mosóczy) este unul dintre cartierele municipiului Arad, înființat în perioada interbelică. Cel mai probabil, denumirea acestuia provine de la numărul mare de grădini care erau cultivate de fiecare locuitor, care avea în proprietate o casă cu teren.
Cartierul Alfa – După o poveste auzită de la bătrâni, numele ALFA provine din maghiară. Zona era numită „Also Fatelep” depozitul de cherestea din jos. Cu timpul AL-so Fa-telep a devenit AL-FA .
Sursa: actualitati-arad.ro