În secolul XIX ca şi mai târziu, în timpul Austro-Ungariei, deschiderea unei farmacii era condiționată de obţinerea unei concesiuni.
Preţurile medicamentelor erau stabilite de către stat. Sistemul de concesiune era de două tipuri: farmaciile cu drept real, care puteau fi moştenite şi chiar vândute, conduse de un farmacist acreditat şi farmaciile de drept personal, care erau concesionate, pe timpul vieţii, unui farmacist aprobat.
La moartea acestuia dreptul asupra farmaciei urma a fi reaprobat şi confirmat unei alte persoane.
Dacă în Arad, prima farmacie, „La coroană maghiară” a apărut în anul 1763, în Aradul Nou, prima a fost deschisă 35 de ani mai târziu.
În 1798 Joseph Cichini, de origine ita­liană, căsătorit în Aradul Nou, obţine din partea Ministerului Sănătăţii dreptul de a deschide o farmacie de drept personal în comună. Farmacia se numea „La Sfânta Treime”, şi funcţiona în clădirea aflată pe Hauptgasse (Calea Timişorii). În anul 1949, farmacia, aflată atunci în propietatea lui Edmund Köver, a fost preluată de stat şi a funcţionat în continuare sub denumirea de „Farmacia nr.77”. Acum este tot farmacie, dar privată.
O a doua farmacie, „La înger”, aflată tot pe strada Principală, a fost deschisă în 1892. În anul 1949, la data naţiona­lizării, era în propietatea lui Ladislau Dombora.
Sursa: Aradul Nou – Mureşel Istoria unui cartier, povestea unei lumi,
Doru Sava

Recomandările redacției