Palatul este situat în Piața Sârbească din orașul Arad, inițial fiind o casă de raport, în prezent este sediu al Oficiului Parohial Ortodox Sârb. A fost ridicat la începutul secolului al XX-lea potrivit proiectului arhitectului arădean Emil Tabacovici.
Istoric
După cucerirea Aradului de către armatele imperiale comandate de prințul Eugen de Savoya, în oraș au fost așezați grăniceri sârbi. Colonizarea sârbească a avut loc ca urmare a privilegiilor ilirice acordate de împăratul Leopold I sârbilor ortodocși.
Arta se îmbină cu ortodoxia la Palatul Sârbesc din Arad. Clădirea cu două etaje din Piața Sârbească este astăzi sediul Oficiului Parohial Sârb.
Povestea sa începe din momentul în care armata imperială a cucerit meleagurile arădene. Grănicerii sârbi au fost aduși în oraș iar împăratul le-a acordat privilegii să se dezvolte. Oameni credincioși de fel, ei și-au construit propria bise­rică, acum două secole. Comunitatea sârbilor s-a dezvoltat cu timpul, împreună cu tezaurul lor spiri­tual.
Parte a moștenirii lor spirituale este Palatul Sârbesc, construit în jurul anului 1900. Arhitectul Milan Tabakovits a proiectat o clădire secession, în formă de U, pe trei străzi, care iese din tiparele obișnuitului.
Biserica Sârbească din imediata vecinătate a Palatului Sârbesc a fost închinată Sfinților Apostoli Petru și Pavel și și-a câștigat actuala înfățișare între anii 1790-1822, fiind mărită de către Sava Techelia (1761-1842) strănepotul ctitorului. Mai apoi, parte din complexul spiritual al comunității sârbe din Arad, în proximitatea
bisericii a fost construit, la începutul secolului
al- XX-lea, aşa-numitul Palat Sârbesc, clădire pro­iectată de arhitectul Milan Tabacovici în stil secession, sediul parohiei sârbe arădene.
Arhitectură
Impunătorul edificiu P+2, cu plan în formă de „U”, cu o desfășurare pe trei străzi, având patru intrări pietonale și una carosabilă, este un frumos exemplar al Secessionului arădean.
Elementele decorative construite și aplicate specifice stilului, de mare varietate ca formă și dimensiuni, sunt într-o dispoziție aparent simetrică. De fapt, dispoziția lor, este asimetrică, ce atrage și impune, înlăturând astfel monotonia simetriei pe o desfășurare atât de vastă.
Milan Tabacovici, unul dintre cei mai renumiţi arhitecţi arădeni la începutul anilor 1900, fiind autorul unei opere arhitecturale impresionante. Timp de peste 50 de ani, din 1891 si până în 1944, a proiectat și construit numeroase imobile cu destinaţii din cele mai diverse: biserici, şcoli, spitale, teatre, cinematografe, bănci, cazărmi mi­litare, clădiri administrative, comerciale şi de locuit, pe un întins teritoriu geografic, în loca­lităţile care aparţin astăzi Ucrainei, Ungariei, României, Slovaciei şi Serbiei. Dar cel mai mult a construit în orașul natal Arad.
Prin operele arhitecturale semnate de Milan Tabacovici se numără: Academia Comercială (azi Colegiul Economic), Palatul Neuman, Palatul Cenad, Palatul Földes (azi Farmacia Grozescu), Palatul Sârbesc, Teatrul de Vară (demolat 1939), Casa Națională a Românilor din Pârneava (azi Casa Pușkin), Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova”, Templul Masonic, Spitalul de Pediatrie, Școala de Băieți (azi Spitalul O.R.L.), Palatul Tribunei, Vila Ödön Nachtnebel (casa cu mozaic aurit), Casa Ștefan Cicio-Pop, Școala de Fete (azi Spitalul TBC).

Recomandările redacției