Sava Arsić a fost primar al Aradului mulți ani și a fost cel mai darnic sârb din zona Aradului după Sava Tekelija. A îndeplinit cu succes cele mai importante munci de răspundere în Arad timp de treizeci de ani.
S-a născut în anul 1760 la Arad, într-o familie de meșteșugari, din părinți simpli, Petru și Alka, care nu l-au putut trimite la școală. După terminarea școlii primare, tatăl său l-a trimis la Szeged să învețe meseria de croitor. Maistorul la care lucra avea doi fii care mergeau la școala de gramatică. Sava asculta pe furiș și reținea tot ce le era predat celor doi copii și astfel își îmbogățea cunoștințele. Observând interesul tânărului pentru învățătură maestrul i-a sugerat tatălui lui Sava să-l înscrie la școală. Acest lucru nu s-a întâmplat iar Sava s-a întors la Arad cu diploma de croitor. Având puternice înclinații spre învățătură și meditație și-a îmbogățit cunoștințele în diverse aspecte ale vieții.
În anul 1796 Sava Arsić, ca un cetățean de frunte al Aradului ajunge căpitan al companiei sârbe orășenești, pus în această funcție de către comandantul Cetății Arad, Wagner. În acele timpuri în cetate erau staționate regimentele care porneau la război pe diferite fronturi: frontul turcesc (1788-1790), frontul francez și cel italian (1793-1799), așa că de multe ori orașul și cetatea rămâneau fără apărători. Trebuie amintit că în acea perioadă în cetatea Aradului se aflau 1.200 de prizonieri francezi. De aceea, în anul 1796 au fost organizate trei companii orășenești: germană, maghiară și sârbă. În fruntea celor 50 de oameni ai companiei orășenești sârbe se afla căpitanul Sava Arsić, iar înlocuitorul său era Jovan Vasić.
Sava Arsić s-a afirmat și în câmpul învățământului, având o mare contribuție la fondarea Preparandiei Române. Directorul școlilor arădene în acea vreme era Mojsej Arsić, unchiul său, de la care Sava știa care erau necesitățile școlilor arădene.
La propunerea lui Uroš Nestorović, împăratul Austriei Franz I în anul 1812 a hotărât înființarea Preparandiei, adică a școlii pedagogice în limba română la Arad. Ca școala să poată funcționa avea nevoie de o clădire potrivită, mobilier, ustensile, accesorii, ca și de fonduri pentru plata profesorilor. Toate aceste probleme le-a rezolvat Sava Arsić care în calitate de tutore s-a ocupat de deschiderea Preparandiei. La data de 3 noiembrie 1812 Preparandia arădeană a început să funcționeze.
Spre satisfacția generală Sava Arsić a fost de două ori primar al Aradului. Ca și primar, mai ales datorită meritelor deschiderii Preparandiei, Sava a fost înnobilat de Curtea Vieneză. A fost primar al Aradului între anii 1814-1818 și între 1821-1823, și director al Preparandiei. A rămas în memoria colectivă ca unul dintre cei mai de succes primari din istoria Aradului.
Sava Arsić a murit în anul 1824. La înmormântarea sa, despre personalitatea sa a vorbit Grigorie Lukacik care a reliefat: „Prin preocuparea și cheltuiala lui Arsić a fost pusă temelia unei case a luminii, în care astăzi tineretul românesc ca niște harnice albine adună tot feluri de sucuri pline cu miere și care se instruiește în toate științele; în el se descoperă datoriile oricărui om și creștin; în el se întărește credința apostolică, și drumul binecuvântării și al salvării se oglindește“.
Preparandia Română este cea mai veche şcoală pedagogică românească din regiune
Clădirea, tipic burgheză de început de sec. XIX a fost pusă la dispoziţia Preparandiei de către Arsić Sava, de două ori primar al oraşului; în 1822 aici
s-a deschis şi seminarul teologic ortodox; primul director al Preparandiei a fost Dimitrie Ţichindeal, în decursul deceniilor având printre dascăli pe cei mai de seamă intelectuali români: Alexandru Gavra, Vincenţiu Babeş, Constantin Diaconovici Loga, Atanasie Şandor, Teodor Ceontea, Petre Pipoş.
Sursa: Arad zone

Recomandările redacției