Clădirea de la capul podului Traian a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea. Acolo, timp de două decenii, funcţiona vama municipalităţii. Producătorii şi negustorii sosiţi la Arad din părţile Banatului au fost obligaţi să plătească vamă pentru produsele şi căruţele trecute peste Mureş, spre oraş.
Stil arhitectural
Pe faţada clădirii cu un etaj în stil secession se distinge stema oraşului cu cele trei turnuri de bi­serică, cu cetate, cu un braţ având în mână o sabie, şi cu panglică ondulată simbolizând Mureşul.
Istoric
De-a lungul istoriei, până în pragul izbucnirii Marelui Război (1914-1918), s-au cunoscut reguli precise în privința transportului de mărfuri peste Mureș dinpre Banat în Crișana, ori de-a lungul râului din Transilvania în teritoriul de astăzi al Ungariei. În toată această perioadă de comerț, pe malurile Mureșului au fost instalate vămi pentru controlul mărfii și achitarea unei taxe de trecere.
Aceste taxe se percepeau în mod special pe comerțul cu fructe, al materialelor lemnoase, precum și a sării transportate cu pluta. Culoarul Mureș-Tisa-Dunăre a fost practicabil încă din perioada dacică, până în ultima jumătate a sec. al XIX-lea, când revoluția industrială a înlocuit transportul comercial fluvial cu cel feroviar.
Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens, semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4.001 societăți comerciale, orașul a fost consi­derat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.
În forma actuală este de dimensiuni reduse, aproape la jumătate, Podul Traian din Arad seamănă destul de bine cu celebrul pod al Li­bertății (fost Franz Joseph), cel care traver­sează Dunărea din Budapesta.
În 1945 podul din Budapesta a avut același destin cu cel arădean, fiind dinamitat de germani, dar cu consecințe mult mai grave, mij­locul podului budapestan fiind pur și simplu distrus.

Recomandările redacției