Salariaţii trebuie să ştie că au apărut noi modificări în Codul Muncii. Concediul medical, cel de maternitate, precum şi concediul pentru îngrijirea copilului bolnav vor fi tratate ca zile de muncă.
Pe de altă parte, absenţele nemotivate şi concediile fără plată vor fi scăzute din vechime.
Începând cu data de 25 ianuarie a.c. au intervenit câteva modificări în Codul Muncii – Legea 53/2003, prevăzute de Legea 12/2015. Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad a anunţat care sunt modificările.
Una din cauzele de încetare a contractului de muncă ar fi la data indeplinirii cumulative a condiţiilor de varstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II.
„În ceea ce priveşte salariatul temporar, noile prevederi arată că, salariul primit de acesta pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.
În situaţia în care, utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului“, a susţinut Ecaterina Isac, inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad.
Concedii – zile de muncă
Noul Cod al Muncii prevede ca absenţele nemotivate şi concediile fără plată să se scadă din vechimea în muncă. Fac excepţie, concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile articolele 155 şi 156 din Codul Muncii.
De asemenea, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
„În situaţia în care, incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal, ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihna anual, acesta se întrerupe urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal, ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate“, a mai precizat Ecaterina Isac.
Totodată, noile modificări ale Codului Muncii fac referire la dreptul salariatului la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Deşi concediul de odihnă se efectuează în fiecare an, în cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
