Deși ar trebui să fie un moment de bilanț, conducerea administrației județene este concentrată pe ce se va întâmpla la începutul anului viitor. Adică, pe bugetul Aradului ce va fi tăiat în urma măsurilor luate de Guvern. Aradul va pierde peste 35 de milioane de euro, cei mai mulți bani fiind luați de la municipiu – 16 mi­lioane și de la Consiliul Județean – peste șapte milioane de euro, de la 1 ianuarie.
Președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, continuă să prezinte sumele pe care le pierd localitățile din județul Arad ca urmare a proiectului de buget pentru anul 2018. „Dacă Guvernul nu găsește modalități de compensare a pierderii de peste 35 de milioane de euro pe care o suferă Aradul, 2018 va fi anul sărăciei! Proiectele importante ale județului, în sănătate, infrastructură, cultură se pot bloca. Putem ajunge în situația să nu putem cofinanța proiectele europene pe care le-am accesat, fiindcă PSD ia decizii iresponsabile! Degringolada actualului guvern se vede şi din propunerea ridicolă de creştere a procentului din impozitul pe venit de la 41,75% la 43,00% a alocării directe la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi din abordarea abuzivă în materie de excedente bugetare (propunerea de retragere a jumătate din excedentele bugetare), excedente care ar fi fost sursa sigură de realizare de investiții publice în comunitățile locale”, susține Iustin Cionca.
Primăriile, fără bani pentru utilități
Pierderile primăriilor vor fi extrem de mari, găurile din buget urmând să afecteze drastic localitățile. Primăria Chișineu-Criș va pierde circa 684.000 de euro, iar Curticiul, peste 900.000 de euro. Ineul va rămâne fără 657.000 de euro, iar Pecica, în minus cu peste 500.000 de euro.
Reprezentanții CJA au anunțat că nu există nicio localitate care să nu fie dezechilibrată de măsurile Guvernului. Unele comune vor pierde peste 300.000 de euro, altele zeci de mii de euro. Asta înseamnă că unele dintre ele  vor intra în faliment, nu vor avea bani nici pentru plata salariilor, pentru întreținerea școlilor, pentru serviciile de bază.
Unele primării riscă să rămână chiar fără bani pentru iluminatul public. „Guvernul ia din fondurile care ajungeau direct în bugetele autorităților locale ca surse sigure (impozit pe venit și impozit pe venituri din pensii) și le transferă la bugetul de stat, pentru a le putea realoca în diverse zone de interes ale clientelei partidelor aflate la guvernare. În ultimii 9 ani finanţarea bugetelor locale din impozitul pe venit a scăzut de la 82% pe timpul guvernării liberale la 71,5% în prezent, în acest fel bugetele locale fiind deposedate cu peste 12 miliarde lei. Deja într-o situaţie de avarie, prin responsabilităţi supradimensionate în raport cu resursele financiare alocate, administraţiile publice locale vor fi nevoite să afecteze dramatic dezvoltarea colectivităţilor locale prin lipsa de finanţare a investiţiilor, ceea ce pe termen mediu şi lung va însemna o prăbuşire a nivelului calităţii vieţii în multe comune, oraşe şi municipii”, conchide Iustin Cionca.

Recomandările redacției