Jurnaliştii britanici susţin că restaurarea mănăstirii-monument Maria-Radna s-a făcut în bătaie de joc

0
392

radna pagina

Lucrările de reabilitare care s-au desfăşurat la Mănăstirea Maria-Radna din oraşul Lipova au fost binecuvântate, duminică, în prezenţa a mii de persoane, între care numeroşi oficiali europeni şi un trimis al Papei Francisc. Presa britanică critică însă aspru felul în care a fost executată restaurarea, care „ar fi trebuit să redea splendoarea stilului baroc, însă a transformat monumentul într-un castel Disney, ridicat pe un teren viran”, scrie Daily Telegraph. Jurnaliştii britanici mai acuză faptul că „materialele originale sunt pur și simplu smulse de pe monumente și înlocuite cu materiale industriale produse în fabrici locale. Muncitorii sunt tineri, nu au calificare şi sunt prost plătiţi”.

Aceiaşi jurnalişti au mai subliniat faptul că „Mănăstirea Radna este una dintre zecile de biserici antice transilvanene, castele şi fortăreţe care au fost «brutal» modernizate de autorităţile române în ultimii cinci ani”.

„Toate fondurile – peste 100 de milioane de euro – provin din Programul de Dezvoltare Regională al UE, adică din banii contribuabililor europeni. Situaţia este aceeaşi în apoape toate cazurile: materialele originale sunt pur şi simplu smulse de pe monumente şi înlocuite cu materiale industriale produse în fabrici locale. Între timp, banii circulă între reprezentanţii administraţiei locale şi firmele controlate de prietenii acestora”, mai scrie telegraph.co.uk.

„Este un amestec dezastruos de corupție și dorința de a obține cât mai mulți bani de la UE pentru proiectele care cauzează aceste probleme. Înseamnă că nimeni nu e interesat de cum arată monumentele și ce se distruge, ci doar de câți bani pot obține pentru ei și firmele prietenilor lor”, a explicat Hans Hedrich, cofondatorul al Neuer Weg, o asociație pentru conservare și patrimoniu mondial.

 

Ce spun reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice

În replică, Episcopia Romano Catolică Timişoara a remis un comunicat de presă în care ne a arătat că autorul articolului a folosit fotografii vechi, care nu corespund realității și stării edificiilor.

„Respingem vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum că diverse piese de piatră sau lemn de pe acoperișurile și pereții bazilicii sau a edificiului mănăstirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrăinate, respectiv vândute în Germania de către episcopie sau cu știrea acesteia. Șantierul, după cum am precizat și în mod public, prin vocea superiorilor diecezei noastre și în cadrul solemnității din data de 2 august, nu este încă finalizat. Și după 2 august se vor mai efectua lucrări, iar piatra de diferite categorii și dimensiuni, recuperată de pe cuprinsul complexului arhitectonic, a fost depozitată, urmând a fi refolosită în cadrul proiectului”, se precizează în comunicatul de presă.

De asemenea, reprezentanţii episcopiei au mai explicat faptul că „proiectul s-a realizat pe baza unor studii bine fundamentate ale situatiei existente, având în vedere ca monumentul a suferit multiple traumatisme și modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie și brutală a spațiilor între 1948-2003, intervenții neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli)”.

 „Contrar acuzațiilor, materialele autentice din compoziția ansamblului au fost eliberate de elemente parazitare, restaurate și puse în valoare. Au fost înlocuite numai materialele fără valoare istorică ale acoperișului (plăci de fibrociment datând de la începutul secolului trecut și tabla ondulată montată în ultimele decenii). Precizăm că acoperișul bazilicii a fost renovat deja în anul 1997 și nu în cadrul proiectului de față. Șarpantele turnurilor sunt acoperite cu tablă de cupru, material identic cu cel original, folosit în 1911. Vazele ornamentale, câte patru pe fiecare turn, care înfrumusețează colțurile acestora, sunt cele originale din anul 1911, fiind minimal restaurate”, se mai arată în comunicatul de presă.

 

Britanicii, tendenţioşi?!?

De asemenea, reprezentanţii Episcopiei romano catolice au mai spus că tâmplăria existentă, atât la bazilică, cât și la edificiul monastic franciscan, a fost, pe cât s-a putut, păstrată și restaurată, iar acolo unde a fost necesar, ea a fost înlocuită tot cu tâmplărie de lemn, fiind respectate toate normele legale de arhitectură și patrimoniu, aflate în vigoare.  Este tendențioasă și nefondată acuzația conform căreia blocuri de beton ar fi înlocuit piatra, deoarece în realitate s-a procedat exact invers. Treptele din beton din secolul al XX-lea au fost înlocuite cu elemente masive din piatră naturală, iar tencuielile din ciment s-au înlocuit cu tencuieli de asanare agreate în cadrul lucrărilor de restaurare. În cadrul actualelor lucrări, clădirea claustrului franciscan nu a suferit intervenții de modernizare, care să-i schimbe caracterul arhitectural. În afara bolților și arcelor, mănăstirea nu prezenta și nici nu prezintă nici azi elemente decorative baroce, însuși Ordinul Franciscan caracterizandu-se printr-un stil foarte sobru. Pe de altă parte, ultimele aripi ale aceleiași mănăstiri au fost finalizate în 1826, an în care stilul baroc nu mai era la modă în Europa și nici la noi. Elementele baroce ale fațadei bazilicii au fost păstrate integral și restaurate, unele ancadramente de piatră de la uși și de la ferestre fiind curățate de adaosurile ulterioare, formate din ciment sau zugrăveli. Ele pot fi azi admirate și respiră o viață nouă! Din păcate fotografiile cu care domnul Luke Dale-Harris ne ilustrează articolul domniei sale sunt vechi și nu corespund realității și stării edificiilor. Pe de altă parte, betonul, în combinație cu fierul-beton au fost folosite la Maria-Radna, pentru prima dată, într-un demers constructiv-inovativ în anul 1911, când turnurile bazilicii au fost supra-înălțate, primind caracterul monumental pe care îl au până acum. Inclusiv acest aspect istoric și tehnic a fost respectat și luat în calcul în cadrul proiectului. Intervenția respectivă a fost considerată drept una valoroasă, ca parte din istoria monumentului și a fost păstrată în consecință. Comparația cu un castel Disney este una total improprie și aduce atingere prestigiului bazilicii, istoriei multiseculare a franciscanilor, complexului arhitectonic, întregului proiect, dar și tuturor celor implicați în munca grea și anevoioasă la acest important proiect. Probabil nuanțele de galben, folosite la fațadele complexului arhitectonic format din bazilică și mănăstire, nu sunt pe deplin cunoscute din punct de vedere istoric și artistic de către autorul materialului la care ne referim. Precizăm că nuanța dominantă de galben folosit la Radna respectă culoarea originală a exteriorului ansamblului, fiind cunoscută în arhitectură și istoria artei drept «Kaisergelb» (galben imperial) sau «Schönbruner Gelb» (galben Schönbrunn), o culoare utilizată în timpul monarhiei habsburgice în veacul al XVIII-lea la toate edificiile cu caracter public, atât civile cât și religioase”, se mai notează în comunicatul de presă.

Mănăstirea Maria Radna a fost restaurată în cadrul unui proiect europeană în valoare de 26.075.301,16 lei, respectiv 5.795.000 euro.

Proiectul are avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aviz emis de Ministerul Culturii prin Direcția Monumentelor Istorice și a fost elaborat de o echipă pluridisciplinară de specialiști atestați în domeniu, conform cerințelor legislației românești și a procedurilor Uniunii Europene.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.