profiAnunţată să înceapă de luni, 9 decembrie, greva generală a cadrelor didactice din învăţământul arădean ar putea să nu mai fie susţinută. Rezultatele referendumului, prin care profesorii şi-au exprimat opţiunea de a declanşa sau nu greva generală, au scos la iveală nehotărârea acestora. Doar şapte profesori în plus peste 50% înclină balanţa spre declanşarea grevei generale. „Este adevărat că au fost recenzaţi până acum doar 80% din totalul membrilor de sindicat, ceea ce înseamnă că doar profesorii din 125 de unităţi au răspuns, din totalul celor 153. Ca să declanşăm greva, însă aveam nevoie de un procent de peste 60 – 65%, care în nici un caz nu mai poate fi atins. Oamenii au dat vina pe faptul că se apropie sărbătorile, că sunt mari plăţile la utilităţi şi că nu îşi permit să piardă nişte bani, care într-adevăr, şi aşa, sunt foarte puţini. Din punctul meu de vedere însă problemele sistemului educaţional sunt uriaşe, iar personalul din educaţie are foarte mult de suferit. Poate că declanşarea grevei generale ar fi trezit conştiinţa celor care ne conduc. Pe de altă parte, însă trebuie înţeleşi şi profesorii, care pe perioada grevei le este suspendat contractul de muncă. Mai mult, în ceea ce îi priveşte pe profesorii cu o vechime de sub zece ani de zile, aceştia îşi pot pierde sporul de fidelizare“, ne-a declarat prof. Dănuţ Ieneşescu, liderul Sindica­tului Democratic din Învăţământ Arad.
Astfel, din totalul de 4.341 de profesori recenzaţi, un număr de 2.174 au răspuns afirmativ declanşării grevei generale, în timp ce 2.167 de membri de sindicat au spus nu protestului, care risca să arunce în aer anul şcolar.
Greva nu şi-a spus ultimul cuvânt
Cu toate acestea, greva generală ar putea avea totuşi loc. „În cazul în care, la nivel naţional, se va decide declanşarea grevei generale, eu voi comunica acest lucru fiecărui membru de sindicat. În felul acesta, fiecare unitate de învăţământ va decide în dreptul său dacă va intra sau nu în grevă generală pe termen nelimitat“, susţine Ieneşescu.
Profesorii sunt nemulţumiţi de mai multe aspecte negative din sistemul educaţional. În ceea ce privește problema deblocării posturilor didactice auxiliare și nedidactice, sindicatele susţin necesitatea aplicării de urgență a prevederilor art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2013,  respectiv, posturile din învățământul preuniversitar de stat devenite vacante după data de 29 iunie 2013, să se ocupe conform principiului unu la unu – un post ocupat devenit vacant, un post ocupat, iar pentru posturile care erau blocate anterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe  de urgență, să se găsească o soluție care să permită ocuparea imediată a acelor posturi absolut necesare pentru buna funcționare a unităților de învățământ.
Măsura suspendării ocupării posturilor vacante s-a aplicat cu prioritate posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, astfel încât s-a ajuns în situaţia în care unităţile de învăţământ nu au mai putut încadra secretar de şcoală, administrator financiar, îngrijitori, bucătari, supraveghetori sau alte categorii de personal didactic auxiliar sau nedidactic.
„În aceste condiții, cad în sarcina educatoarei sau profesorului pentru învățământ preșcolar așezarea, servirea și strângerea mesei, însoțirea și asistarea copiilor la toaletă, curățenia, pregătirea copiilor pentru somn și după programul de somn etc. În plus,  sunt numeroase situații în care unitățile de învățământ de nivel liceal (ce funcționează în imobile cu mai multe etaje și în care își desfășoară activitatea sute de elevi și cadre didactice) au încadrată o singură îngrijitoare, sau multiplele cazuri în care fochistul este și paznic, mecanic  sau îngrijitoarea este și bucătăreasă, spălătoreasă, supraveghetor“, susţine Ieneşescu.
Elevii, alături de dascălii lor
În ceea ce privește debirocratizarea sistemului de învățământ, cadrele didactice au subliniat necesitatea eliminării volumului uriaș de hârtii și situații care sunt solicitate personalului didactic de către funcționarii din inspectoratele școlare și de cei din Ministerul Educației Naționale, docu­- mente lipsite de relevanță, care zac uitate în sertare.
Criza economică, nivelul scăzut de trai, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor, situația clasei politice la nivelul țării reprezintă doar o parte dintre consecințele neadaptării siste­- mului educațional la nevoile socio-economice actuale. Consiliul Național al Elevilor trage şi el un semnal de alarmă în privința subfinanțării învățământului românesc și solicită Guvernului alocarea a 6% din PIB pentru educație.

Recomandările redacției