La dezbaterea publică privind gazele de şist au participat doar 30 de arădeni

0
282

dezbatereDiscuţia publică a avut loc, ieri, la ora 17.30, la Consiliul Judeţean Arad, în organizare implicându-se reprezentanţii Consiliului Local Civic şi membri ai Comisiei de Integrare Europeană a Consiliului Judeţean Arad. Mai mulţi membri ai comunităţii locale şi-au exprimat îngrijorarea efectelor pe care le-ar avea procesul de fracturare hidraulică asupra judeţului Arad.
La dezbatere, a participat şi Tibor Benko, directorul general al Pamfora Oil&Gas SRL, compania care se pregăteşte să înceapă lucrări de exploatare a resurselor în zona Curtici. Acesta s-a mulţumit să afirme în două fraze că nu sunt interesaţi de exploatarea gazelor de şist în Câmpia Aradului. „Un singur lucru pot spune: nu suntem interesaţi de exploatarea gazelor de şist. Căutăm doar resurse de hidrocarburi convenţionale, nu avem ca şi obiectiv în contractul de concesiune, exploatarea acestor gaze. De 40 de ani, s-au exploatat doar hidrocarburi”, a spus Tibor Benko.
Aceeaşi declaraţie a fost spusă de reprezentanţii Pamfora Oil şi în ziua precedentă, la discuţia din cadrul Prefecturii Arad. Pe de altă parte, Răzvan Bulboacă (PNL), consilier local al oraşului Curtici, a explicat că de fapt, în contractul celor de la Pamfora, nici nu trebuie să scrie despre exploatarea gazelor de şist, deoarece în legislaţia română nu există o lege specifică pentru gazele de şist, acestea intrând în categoria gazelor naturale. „Având în vedere că nici primarul Curticiului nu e prezent la această dezba­tere, şi niciun parlamentar ară­- dean, e o altă dovadă că aici, sunt în joc interese politice, deoarece problema care ne împiedică să oprim astfel de lucrări este de ordin politic şi legislativ. Există o secretizare a contractelor de concesionare, spre exemplu cele de la Vama Veche, sau Costineşti, unde s-a aflat până la urmă despre exploatare şi a avut loc şi un referendum. Compania din Ungaria ne-a minţit. Fiecare acord petrolier era secret, la Curtici încă nu e desecretizat şablonul, astfel gazele naturale din acordul desecretizat în­- seamnă şi gaze de şist. Din păcate, avem o autonomie locală slabă. Bogăţiile subsolului sunt la cheremul oamenilor politici”, a declarat Răzvan Bulboacă.
În cadrul dezbaterii, a venit vorba în repetate rânduri despre lipsa parlamentarilor, care nu-şi dau interesul pentru problemă. S-a remarcat prezenţa slabă a autorităţilor locale. Consiliul Local Civic a venit cu propunerea unui referendum, care, după o informare a cetăţenilor, să decidă soarta acestor resurse. În cadrul dezbaterii, mulţi au fost refractari ideii referendumului, deoarece, juridic, referendumul nu are putere decisivă, adică, nimeni nu e obligat prin lege să ia în seamă referendumul. Aşa s-ar fi întâmplat cu referendumul organizat la Costineşti, de care unii s-au plâns ca ar fi fost ignorat de autorităţi. „Reprezentanţii Mol, împreună cu cei de la Falcon, au început forarea unui puţ de 3.500 de metri, pe perimetrul Mako, din Ungaria, la data de 13 iunie. La această adân­cime, e clar că este vorba despre gaze de şist. Acest lucru se petrece la 20, 30 kilometri de graniţă şi ar putea afecta judeţul Arad”, a declarat Alexandru Şeran, de la Combinatul Industrial Curtici. „Terminologia petrolului în legislaţia din România e ambiguă, aces­tea intră în categorie cu gazele naturale, de aici pornind o mare libertate de a încropi contracte de exploatare a acestor gaze”, a mai spus Şeran.
Reprezentanţii Consiliului Local Civic doresc să organizeze o altă discuţie publică despre gazele de şist la care să cheme specialişti în exploatare, care până acum nu ar fi dorit să se expună public în această discuţie. În urma informării corecte asupra problemei, membrii CL Civic doresc să înainteze un raport sinteză despre dezbaterile precedente şi să organizeze un referendum, pentru a consulta arădenii despre problema care îi priveşte pe toţi.
Reprezentanţii Consiliului Local Curtici susţin ideea de referendum, deşi nu au declarat cu convingere că aceasta ar fi soluţia. Alţi participanţi au sugerat o acţiune radicală şi fermă, deşi nu au explicat concret în ce ar consta acest lucru. S-a discutat ideea profitului pe care compania petrolieră l-ar obţine în urma exploatării, estimat de specialiştii de peste ocean la 250 de dolari/ha. Mai mulţi participanţi au căzut de acord, in­clusiv Vasile Arion, vice-preşedintele Uniunii Locale a Asociaţiilor Lucrative Arad că întemeierea independenţei energetice, ar putea fi soluţia în cazul problemei exploatării gazelor de şist.
Claudia Gavra

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.