Soluţia găsită de către Ministerul Sănătăţii la presiunea Coaliţiei Profesioniş­tilor din Sistemul de Sănătate Arad, care a solicitat un buget de 6% din PIB pentru sănătate, constă în diversificarea surselor de finanţare pentru ajungerea la finalul anului 2016 la un procent de 6% din PIB. Sursele de finanţare provin din contribuţia bugetului de stat, stimularea asigurărilor private de sănătate şi contribuţia asiguraţilor. Există şi posibilitatea transformării studiilor clinice din servicii medicale în studii de cercetare comerciale, iar TVA-ul aferent să rămână în sistemul de sănătate. De asemenea, o cotă din RCA-ul pe care îl încasează societăţile de asigurări va fi adusă în sistemul de sănătate, ţinând cont de costurile cu pacienţii înregistrate la nivelul Unităţii de Primiri Urgenţe în urma accidentelor  de circulaţie.
O altă cerere invocată de personalul medical arădean a fost apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrare a profesioniştilor de către autorităţi. Astfel, s-a convenit introducerea unor prevederi în regulamentele de ordine interioară din structurile ministerului care sancţionează deni­grarea medicilor ca abatere disciplinară.
Reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate au solicitat introducerea în Codul Penal a unor sancţiuni drastice pentru încălcarea confidenţialităţii convorbirilor între medic şi pacient sau medic şi familia pacientului. Ministerul Sănătăţii va face o adresă către CSM, pentru a cere un punct de vedere asupra modului în care se poate reglementa acest aspect. După primirea punctului de vedere al CSM, ministerul se va adresa în continuare Ministerului Justiţiei.
„Suntem de acord cu stabilirea veniturilor angajaţilor din Sănătate după performanţă, conform proiectului pilot, şi practica privată în spitalul public, dar dorim o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate. De asemenea, ne-am exprimat îngrijorarea că prin transformarea spitalelor în regii autonome, ONG-uri (fundaţii şi asociaţii) sau societăţi comerciale, acestea ar putea fi politizate, li se poate schimba destinaţia, iar personalul îşi va pierde locurile de muncă. Suntem totuşi de acord cu creşterea flexibilităţii manageriale. Propunerea Coaliţiei a fost pentru crearea unui nou tip de entitate – societate medicală civilă. Ministerul ne-a asigurat, în ceea ce priveşte creşterea salarială, că dacă în cadrul anvelopei salariale totale pentru 2014 se vor face prioritizări, salarizarea personalului sanitar va fi considerată de minister o prioritate“, ne-a declarat Delia Bonca, liderul Federaţiei Sanitas Arad.
Printre avantajele schimbării statutului spitalelor publice, se numără: posibilitatea înregistrării ca plătitor de TVA şi deducerea TVA aferentă achiziţiilor, având ca efect diminuarea costurilor şi majorarea lichidităţilor prin recuperarea de TVA de la buget; posibilitatea de contractare de împrumuturi, de emitere de obligaţiuni şi creşterea finanţării necesare investiţiilor; calcularea şi introducerea în costuri a amortizării bunurilor şi constituirea fondului propriu de dezvoltare, putând fi realizate investiţii. De asemenea, managerii nu vor mai avea bugetul elaborat pe articole de clasificaţie bugetară, pentru a se putea modifica bugetul în timpul anului. Proprietar unic al spitalelor rămâne statul român prin Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean sau Consiliul Local.

Recomandările redacției