Lacrimi de crocodil

0
265

Când se vorbește despre România toți vor legi, predictibilitate, taxe și impozite cât mai mici. Dintr-un punct de vedere este normal. Însă de aici și până ca vicepreședintele american Biden să spună că „investitorii vor să fie siguri că nu fug cu elicopterul” din România este o cale foarte lungă. Adică ideea care a fost spusă, așa străveziu premierului, era că e nevoie de un cadru legislativ mai sigur. Pe de altă parte poate rezulta concluzia că acești investitori străini de mai mare sau, după caz, de mai mic sau chiar miniscul calibru, să se sperie și să fie atrași de zone mai sigure. Care ar fi acelea zău că nu știm. Că unde e foarte sigur taxarea afacerilor este foarte mare, iar unde taxele și impozitele sunt foarte mici nu e sigur. Grea dilemă. Însă nu trebuie noi să plângem pe umerii antreprenorilor străini, fiind tentați chiar, fie și preț de o clipă, să credem că ei ar fi niște domnișoare de pension. Care au scăpat duminică în oraș și au fost abordate de niște golani. Categoric nu. În fond România este țară a Uniunii Europene, iar după Bulgaria avem cea mai mică taxare din Europa. Pe de altă parte, la vecinii din sud există riscul să-ți sară în aer diplomatul de investitor sau în lipsă de altă idee mai bună de afaceri să-ți treacă un glonț prin cap. Așa că rămânem noi, unde costul forței de muncă este la un nivel foarte scăzut, forțând puțin, doar foarte puțin nota chiar… magrebian. Lucru pe care-l știu extrem de bine și străinii care vin să investească în România. Dar nu mai departe de acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini  a dat un comunicat prin care se spunea că: „atrage atenţia asupra efectelor negative generate de unele măsuri fiscale anunţate de oficialii Ministerului Finaţelor Publice în ceea ce priveşte introducerea unui impozit asupra construcţiilor speciale din sectoarele energie, telecomunicaţii, utilităţi, transport şi infrastructură, dar şi din restul sectoarelor care deţin astfel de construcţii speciale. Suntem îngrijoraţi în special deoarece nu am fost consultaţi şi deoarece nu a fost prezentatată o analiză de impact a consecinţelor acestui impozit, care va afecta nu numai plătitorul direct, dar se va răsfrânge indirect, prin preţ, şi asupra consumatorului final al produselor industriilor menţionate”. Se mai spune ceva de predictibilitatea mediului fiscal pe termen mediu și lung. Aici observația este corectă cu toate că nu credem că niște străni ar merge, de exemplu, la David Cameron  să-i spună ce și cum ar fi bine pentru Marea Britanie. Dar asta este o altă discuție. Cert este că oricine a venit, vine și va sosi în România n-o face decât pentru un singur scop final. Și acesta poate fi comprimat în trei cuvinte: profit, profit și… profit. Nu vine nici să ofere locuri de muncă, nici să dea salarii și dacă s-ar putea să plătească taxe și impozite minuscule. Nu mai departe decât sectorul mult clamatei energii regenerabile. Cu certificatele verzi. Care s-au mai amânat de la plată. Iar cei care au venit să monteze eoliene amenință că pleacă dacă nu mai primesc banii pentru certificate verzi.  Ce fel de antreprenor e  acela care are ca rațiune o investiție care, chipurile, e profitabilă, doar dacă mai primești un bonus financiar moca. Nu chiar moca, deoarece în fond fiecare plătește la factură bani din buzunarul propriu pentru a „hrăni” o companie de acest gen. Revenind la zilele noastre, un pachet de 15% din Romgaz a fost listat la bursă. Interesul enorm a fost dat prin simplul fapt că în ce privește micii investitori s-a înregistrat o suprasubscriere de 17,7 ori.  Un fapt care nu mai necesită nici un comentariu. Și asta tot în condiții de predictibilitate și taxe pe atât de criticate… Drept urmare, nu e cazul să facem prea mult caz de îngrijorările investitorilor străini, ornate eventual cu lacrimi… de crocodil.
Gabriel Constantinescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.