Pe data de 15 martie 44 î. Hr. a avut loc un eveniment care a influențat istoria lumii: în plină şedinţă a Senatului, reunit în teatrul construit de Pompei cel Mare, stăpânul absolut al Romei, Iulius Cezar, a fost asasinat de un grup de complotişti. O conspirație cu mulți participanți l-a răpus pe cel care, se spunea în Roma, dorea să reinstaureze monarhia.
Gaius Iulius Caesar (n. iulie 100 î.Hr. – d. 15 martie 44 î.Hr.) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie. A provocat războaie de cucerire fără acordul Senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul Atlantic. În anul 55 î.Hr. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie.
Cezar a ieșit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, și a inițiat o vastă acțiune de reformare a societății romane și a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat puternic guvernarea statului, slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar.
Gaius Iulius Cezar a slujit în funcție în perioada octombrie 49 î. Hr. până în martie 44
î. Hr. Iulius Cezar, după cum se face referire popular, a început cucerirea puterii sale ca general roman înainte de a se aventura în politica romană. După ce și-a asumat funcția, Cezar a devenit popular printre cetățenii romani prin faptul că a umbrit senatul de guvernământ. Senatorii se temeau că regimul lui Iulius Cezar se transforma într-o tiranie și îl declarase a dictatorul perpetuo (dictator în perpetuitate). Senatorii romani, conduși de Gaius Cassius Longinus, Marcus Junius Brutus și Decimus Junius Brutus, au orchestrat un plan de asasinat. Societățile din clasa mijlocie și inferioară din Roma au protestat împotriva uciderii lui Cezar și au
inițiat războiul civil al Liberatorilor care a condus la perioada principală a Imperiului Roman.
Conspiratorii morții sale au organizat un spectacol-gladiator la Teatrul Pompei. Senatorii l-au invitat pe Cezar la joc cu intenția să-l ucidă. Potrivit istoricului roman Flavius Eutropius, Cezar a fost înjunghiat mai mult de 23 ori de către mai mult de șaizeci de făptași. Cauza morții sale a fost declarată o rană letală de înjunghiere a pieptului care a perforat aorta care a dus la o pierdere masivă de sânge. Locul său de moarte este citat ca bază a Curiei pe aripa de est a Teatrului Pompei, în piața Largo di Torre Argentina.
La câteva zile după asasinare, Senatul speră să evite crăpăturile în guvern, dar spre dezamăgirea lor, moartea lui Cezar a dus la sfârșitul Republicii Romane.
Cezar a murit în al 56-lea an al vieţii, trăind aproape cu patru ani mai mult decât Pompei. El n-a ştiut să beneficieze de măreţia şi puterea la care a năzuit toata viaţa şi pe care le-a obţinut cu atâta greu. Însă nici complotiştii nu şi-au atins scopul; puterea Senatului nu a fost restabilită. Nici una dintre persoanele implicate în omorul lui Cezar n-a rămas în viaţă.
Actualitate 12
În 4 aprilie se dă startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată
citește mai mult »