Pe data de 15 martie 44 î. Hr. a avut loc un eveniment care a influențat istoria lumii: în plină şedinţă a Senatului, reunit în teatrul construit de Pompei cel Mare, stăpânul absolut al Romei, Iulius Cezar, a fost asasinat de un grup de complotişti. O conspirație cu mulți participanți l-a răpus pe cel care, se spunea în Roma, dorea să reinstaureze monarhia.
Gaius Iulius Caesar (n. iulie 100 î.Hr. – d. 15 martie 44 î.Hr.) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie. A provocat războaie de cucerire fără acordul Se­natului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul Atlantic. În anul 55 î.Hr. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie.
Cezar a ieșit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, și a inițiat o vastă acțiune de reformare a societății romane și a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat puternic guvernarea statului, slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar.
Gaius Iulius Cezar a slujit în funcție în perioada octombrie 49 î. Hr. până în martie 44
î. Hr. Iulius Cezar, după cum se face referire popular, a început cucerirea puterii sale ca ge­neral roman înainte de a se aventura în politica romană. După ce și-a asumat funcția, Cezar a devenit popular printre cetățenii romani prin faptul că a umbrit senatul de guvernământ. Senatorii se temeau că regimul lui Iulius Cezar se transforma într-o tiranie și îl declarase a dictatorul perpetuo (dictator în perpetuitate). Se­natorii romani, conduși de Gaius Cassius Longinus, Marcus Junius Brutus și Decimus Junius Brutus, au orchestrat un plan de asasinat. Socie­tățile din clasa mijlocie și inferioară din Roma au protestat împotriva uciderii lui Cezar și au
inițiat războiul civil al Liberatorilor care a condus la perioada principală a Imperiului Roman.
Conspiratorii morții sale au organizat un spectacol-gladiator la Teatrul Pompei. Senatorii l-au invitat pe Cezar la joc cu intenția să-l ucidă. Potrivit istoricului roman Flavius Eutropius, Cezar a fost înjunghiat mai mult de 23 ori de către mai mult de șaizeci de făptași. Cauza morții sale a fost declarată o rană letală de înjunghiere a pieptului care a perforat aorta care a dus la o pierdere masivă de sânge. Locul său de moarte este citat ca bază a Curiei pe aripa de est a Teatrului Pompei, în piața Largo di Torre Argentina.
La câteva zile după asasinare, Senatul speră să evite crăpăturile în guvern, dar spre dezamăgirea lor, moartea lui Cezar a dus la sfârșitul Republicii Romane.
Cezar a murit în al 56-lea an al vieţii, trăind aproape cu patru ani mai mult decât Pompei. El n-a ştiut să beneficieze de măreţia şi puterea la care a năzuit toata viaţa şi pe care le-a obţinut cu atâta greu. Însă nici complotiştii nu şi-au atins scopul; puterea Senatului nu a fost restabilită. Nici una dintre persoanele implicate în omorul lui Cezar n-a rămas în viaţă.

Recomandările redacției