Lecţia de istorie: 24 februarie – Nicolae Herlea – cel mai bun bariton român

Nicolae Herlea a fost poate cel mai bun bariton pe care l-a avut vreodată Opera Română. Încă de la începutul carierei a ajuns foarte cunoscut pe plan internaţional.
Baritonul Nicolae Herlea, unul dintre marile repere culturale româneşti, a adus prestigiu ţării noastre, strălucind pe marile scene ale lumii, de la Scala din Milano, la Covent Garden din Londra sau la Metropolitan Opera din New York.
Născut în Bucureşti, la 28 august 1927, Nicolae Herlea a urmat Conservatorul din Capitală, sub îndrumarea profesorului Aurel Costescu-Duca. Ulterior, a urmat cursuri de specializare la Accademia di Santa Cecilia din Roma.
În anul 1950, a debutat pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, cu rolul Silvio din „Paiaţe”, iar de atunci a rămas prim-bariton al acestei scene. În anii imediat următori, a fost laureatul concursurilor internaţionale de canto de la Praga (1954), Geneva (1955), Verviers (1957).
Debutează pe plan mondial în anul 1960, la Londra, în spectacolul „Bărbierul din Sevilla”, alături de Teresa Berganza, iar în 1961 este celebrat pe scena Operei Covent Garden din London. În 1964, apare pentru prima oară la Scala, în spectacolele „Don Carlo” şi „Bărbierul din Sevilla”, iar pentru următorii trei ani (1964-1967), devine membru al Operei Metropolitane din New York. În stagiunea următoare, a evoluat la Opera Metropolitană în: „Rigoletto”, „Lucia di Lammermoor” şi „Forţa destinului”.
Anul 1965 reprezintă un alt moment important al carierei sale, prin participarea la Festivalul de la Salzburg, unde a avut ocazia să cânte sub bagheta lui Herbert von Karajan, interpretând rolul Rangoni din „Boris Godunov”, de Modest Mussorgski. În 1966, debutează în „Faust” la Scala. În 1972, s-a bucurat de un mare succes cântând alături de Placido Domingo, în „Andrea Chenier”, la Madrid, şi în „Forţa destinului”, la Barcelona, alături de tenorul său preferat, Carlo Bergonzi.
De-a lungul carierei sale de peste 35 de ani, a evoluat pe cele mai mari scene ale lumii, printre care Metropolitan Opera din New York, Scala din Milano, Opera Naţională din Praga, Teatrul Balşoi din Moscova, Covent Garden din Londra şi Opera Naţională din Berlin, Barcelona, Madrid, Paris, Tokyo, Teheran, Tel-Aviv, Boston, Cleveland, Detroit şi Atlanta.
Nicolae Herlea a cântat, de-a lungul carierei, alături de mari artişti ai lumii, printre care: Montserrat Caballé, Mario del Monaco, Placido Domingo, Giuseppe di Stefano, Franco Corelli. De asemenea, a colaborat cu orchestre simfonice celebre din Austria, Marea Britanie, Italia, Germania, Belgia, Franţa, Polonia, Israel, Bulgaria, Ungaria, Turcia, sub bagheta unor dirijori renumiţi, cum ar fi Herbert von Karajan.
Baritonul Nicolae Herlea a murit la 24 februarie 2014. A rămas în istoria muzicii de operă prin aprecieri precum „rege al baritonilor”, „miracolul Herlea” sau „slujitor al artei româneşti şi al belcanto-ului”, dar se prezenta simplu, după cum reiese dintr-un interviu acordat TVR în anul 1976: „Eu am fost mereu animat de dorinţa adevărului şi atunci m-am comportat firesc. Nu am avut invidii sau orgolii. Am făcut ceea ce am considerat că pot eu să fac mai bine, în funcţie de dotarea mea nativă şi de educaţie. Am făcut-o însă total, pentru că în artă nu există jumătăţi de măsură. După cum nu există artist mare, ci un artist important al timpului său. (…) Da, consider că am făcut tot ce am putut şi că m-am oprit la timp.
N-aş fi putut nici mai bine, nici mai mult.”